„Secretele” unui cozonac pufos

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

„Secretele” unui COZONAC PUFOS

• – toate ingredientele trebuie lăsate cel puţin două ore la temperatura din bucătărie, să nu fie reci!
• – nu se pune nimic rece sau fierbinte, fiindcă atunci drojdia nu va mai creşte (să fie totul călduţ, la temperatura mâinii);
• – drojdia să fie proaspătă. Se poate face şi cu drojdie uscată, respectând instrucţiunile de pe plic, dar mai bine cumpăraţi drojdie proaspătă;
• – dacă sunteţi începătoare sau începător, după caz, mai bine să aveţi o cantitate dublă de drojdie. În caz că „plămădeţul” nu creşte, înseamnă că aţi pus laptele prea fierbinte şi atunci mai bine o luaţi de la capăt cu această operaţiune decât să rataţi cozonacii;
• – umplutura cu cacao este una „uscată” (zahăr-cacao-puţină nucă măcinată);
• – cozonacul (sulul) se înfăşoară cât mai strâns, pentru a ieşi frumos modelul cu cacao (în secţiune);
• – în bucătărie să fie cald, temperatura constantă şi, pe cât posibil, să nu fie curent, de exemplu uşa care se deschide tot timpul;
• – atunci când sunt scoşi cozonacii din cuptor, ei trebuie să fie păstraţi în bucătărie până se răcesc bine; nu-i daţi la rece cât sunt încă fierbinţi ori calzi fiindcă se vor face cleioşi înăuntru!
• – ultima parte, coptul, este deosebit de importantă. Dacă focul e prea mic, pot ieşi închişi la culoare (stau prea mult la cuptor), dacă e focul mare şi se coc prea repede iarăşi nu e bine (înăuntru vor rămâne necopţi;
• – doar încercând această reţetă veţi reuşi să vedeţi cum se coc cel mai bine la cuptorul dumneavoastră.

Dacă ai un cuptor care arde, îţi spun un truc. Dacă pui odată cu cozonacii o cratiţă cu apa în ea, o să îţi iasă perfecţi şi fără negreala pe ei.