Secretul ultimei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în Iran. Ce spun anchetatorii despre miturile care au circulat ani la rând

Noi dezvăluiri despre ultimele zile ale regimului comunist din România aruncă o lumină diferită asupra vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Iran, din decembrie 1989. Contrar speculațiilor apărute după Revoluție, anchetatorii susțin că realitatea a fost cu totul alta.

Informațiile au fost prezentate de fostul șef al Parchetelor Militare, Cătălin Ranco Pițu, care a analizat în detaliu Dosarul Revoluției, inclusiv capitolul dedicat deplasării lui Ceaușescu la Teheran, între 18 și 20 decembrie 1989, chiar în timp ce în țară izbucneau protestele de la Timișoara.

Ce a căutat, de fapt, Nicolae Ceaușescu în Iran

Potrivit procurorilor, scopul vizitei nu a fost unul ascuns sau misterios, ci unul strict economic, într-un moment critic pentru România.

“Nicolae Ceaușescu după cum se știa a efectuat în intervalul 18-20 decembrie 1989 o vizită oficială de stat în Iran. Procurorii militari de-a lungul timpului au fost interesați cu privire la conduita lui Nicolae Ceaușescu în timpul celor două zile de deplasare, au fost interesați ce anume a hotărât Ceaușescu în legătură cu politica internă, pentru că evenimentele de la Timișoara erau în plină desfășurare”, au transmis procurorii.

22:10, 01 Apr 2026

FOTO Macron îi dă replica lui Trump, care a anunțat că se gândește să iasă din NATO

14:39, 01 Apr 2026

FOTO Războiul din Iran se apropie de final? Marco Rubio: „Putem vedea linia de sosire”

De-a lungul anilor, au circulat numeroase teorii despre această deplasare, de la transporturi secrete de aur până la presupuse planuri de represiune.

“Au apărut tot felul de speculații referitor la un anumit transport special spre Iran. S-a spus că Nicolae Ceaușescu a avut o cantitate mare de valută la el în avion sau multe lingouri de aur”, a spus Cătălin Ranco Pițu.

Aceste ipoteze au fost însă respinse categoric.

“Ambele variante au fost infirmate de probatoriul din Dosarul Revoluției. Nu este vorba despre așa ceva”, a mai adăugat Cătălin Ranco Pițu.

Acordul pentru petrol și gaze

Ancheta arată că vizita avea o miză majoră: rezolvarea crizei energetice din România, aflată atunci într-o situație critică.

“Nicolae Ceaușescu considera că România are nevoie de acest acord pentru că eram într-o plină criză energetică la sfârșitul lui 1989. Scopul lui Ceaușescu a fost să obțină un schimb convenabil din punctul lui de vedere, adică România urma să dea iranienilor grâu, aproximativ 3 milioane de tone, urmând să primească la schimb o cantitate mare de țiței. De asemenea, România urma să primească și gaze. Martorii care l-au însoțit pe Ceaușescu au și spus că Nicolae Ceaușescu a fost deosebit de mulțumit de rezultatele vizitei”, a mai spus Pițu.

Unul dintre cele mai controversate aspecte rămâne decizia lui Ceaușescu de a pleca din țară în plină criză.

“Nicolae Ceaușescu era sigur că este în deplin control cu privire la situația de la Timișoara. El a primit asigurări de la șefii tuturor structurilor de forță militară din țară că situația de la Timișoara este sub control. La Timișoara, împotriva revoluționarilor timișoreni erau scoase și acționau violent toate ministerele de forțe, toate forțele Armatei, cei de la Ministerul de Interne, incluzând și Securitatea Statului. Pe linie politică se acționa în aparență eficient și, astfel, în dimineața de 18 decembrie, la ora 5:30, Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR i-a raportat lui Nicolae Ceaușescu textual: ‘Tovarășe Prim-Secretar General, situația la Timișoara este sub control’. În acest context, Nicolae Ceaușescu a efectuat vizita în Iran considerând că nu poate rata acel moment pentru a echilibra situația energetică sensibilă cu care se confrunta România”, mai arată procurorii.

Martorii spun că liderul comunist a avut un comportament diferit față de alte deplasări externe.

“Nu a discutat despre Timișoara cu nimeni din delegație. S-a comportat de parcă evenimentul nici nu ar exista. Există certitudine însă că de mai multe ori pe parcursul vizitei și chiar din avion, Nicolae Ceaușescu a avut discuții cu Elena Ceaușescu pe care a lăsat-o la comandă în lipsa lui în timpul viztei în Iran. La momentul respectiv, Nicolae Ceaușescu era mâncat de paranoia. Avea încredere doar în Elena Ceaușescu”, au spus martorii.

Cum a fost prezentată Revoluția în Iran

Autoritățile iraniene au încercat să controleze mesajul transmis despre situația din România.

“Jurnaliștii au spus că e o minciună ce se relatează despre Timișoara, o încercare de a sabota relațiile româno-iraniene cu privire la injustețea politicilor interne. S-a vorbit chiar despre o conspirație mondială împotriva Iranului și a lui Nicolae Ceaușescu în acel context la vizitei. Asta spuneau jurnaliștii din Iran. Vizita a fost urmărită și de jurnaiști din occident care se afleau la Teheran. Aceștia au vrut să îi pună întrebări despre situația de la Timișoara și nu numai. Dar au fost blocați de securitatea iraniană care a comunicat foarte bine cu anumite cadre ale Direcției a 5-a, cadre care s-au deplasat la Teheran înaintea vizitei. Încă din 12 decebrie, foarte mulți specialiști români s-au deplasat acolo pentru a pregătiti semnarea diferitelor contracte pe linie economică”, a adăugat Pițu.

Vizita din Iran a fost ultima deplasare externă a lui Ceaușescu. La doar câteva zile după întoarcere, regimul său s-a prăbușit în urma Revoluția Română din 1989.