Șeful SPP își spune versiunea despre Revoluție. Unde susține Lucian Pahonțu că se afla în noaptea de 21 decembrie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, oferă prima explicație amplă după investigația Recorder privind activitatea sa din perioada Revoluției din 1989 și a Mineriadei din 1990. Pahonțu recunoaște că a fost ofițer în Trupele de Securitate, însă respinge categoric acuzațiile potrivit cărora ar fi participat la reprimarea manifestanților.

Directorul SPP susține că în decembrie 1989 se afla în centrul Capitalei, dar afirmă că unitatea sa nu a ajuns la baricada de la Intercontinental și că militarii pe care îi conducea nu aveau muniție asupra lor.

Lucian Pahonțu spune că adevărul trebuie stabilit pe baza documentelor și anunță că așteaptă rezultatul verificărilor efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Lucian Pahonțu: „Nu am desfășurat activități de poliție politică”

Șeful SPP afirmă că nu a desfășurat activități prin care să fi încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. El susține că statutul său din perioada comunistă nu trebuie confundat cu activitatea structurilor informative ale fostei Securități și consideră că verificările CNSAS vor putea lămuri definitiv această chestiune.

Lucian Pahonțu respinge atât acuzațiile legate de Revoluția din 1989, cât și pe cele referitoare la evenimentele violente din 13 și 14 iunie 1990.

Lucian Pahonțu confirmă că a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu și că, între 1987 și 1989, a ocupat funcția de comandant de pluton în Trupele de Securitate.

În decembrie 1989 avea 25 de ani și era locotenent. Potrivit propriei relatări, conducea un pluton de transmisiuni din cadrul unei unități a Ministerului de Interne.

El subliniază că misiunea sa era una tehnică și susține că Trupele de Securitate aveau atribuții diferite de structurile care desfășurau activități informative sau de cercetare penală.

Ce spune că a făcut în noaptea Revoluției

Lucian Pahonțu reconstruiește traseul unității sale în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Militarii ar fi fost trimiși inițial la Casa Scânteii, apoi în zona restaurantului Cina și, ulterior, pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

Potrivit șefului SPP, plutonul său a rămas timp de aproximativ patru ore la intersecția cu strada Academiei, fără să își schimbe poziția.

Un element esențial al apărării sale este afirmația că militarii nu aveau muniția asupra lor. Cartușele ar fi rămas în lăzi sigilate, în camioanele unității.

Lucian Pahonțu neagă explicit că el sau oamenii aflați în subordinea sa ar fi participat la confruntările din zona Intercontinental.

El susține că nu a ajuns pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și că nu a intrat în contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia ar fi fraternizat cu militarii.

În dimineața de 22 decembrie, după schimbarea situației din București, Lucian Pahonțu afirmă că manifestanții au ajuns în zona în care se afla dispozitivul său și că militarii au fost întâmpinați cu flori și mâncare.

La întoarcerea în unitate, spune el, muniția a fost verificată, iar numărul cartușelor era complet.

Ce spune despre Mineriada din 1990

Șeful SPP respinge și acuzațiile privind participarea sa la violențele din 13 și 14 iunie 1990. Potrivit lui Lucian Pahonțu, în acele două zile el și militarii din subordine au rămas în cazarmă. El afirmă că a primit ordin să participe la menținerea ordinii în Piața Universității abia pe 15 iunie, când violențele se încheiaseră deja.

Lucian Pahonțu invocă documente aflate în arhivele Jandarmeriei Române pentru a-și susține versiunea.

În apărarea sa, Lucian Pahonțu citează și declarații atribuite generalului Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre magistrații care au instrumentat Dosarul Revoluției.

Potrivit afirmațiilor invocate de Lucian Pahonțu, nu ar exista probe care să demonstreze că acesta ar fi participat direct la reprimarea manifestanților.

Șeful SPP subliniază însă că a fost verificat de-a lungul timpului de instituțiile abilitate și că eventualele fapte grave ar fi trebuit să apară în cadrul anchetelor sau verificărilor efectuate până acum.

Așteaptă verdictul CNSAS

Controversa privind trecutul lui Lucian Pahonțu s-a amplificat după declarațiile președintelui Nicușor Dan referitoare la verificările efectuate la momentul numirii acestuia în fruntea SPP.

Ulterior, reprezentanți ai CNSAS au precizat că nu există, în acest moment, un verdict al Consiliului în cazul lui Pahonțu, iar verificările sunt în desfășurare.

Șeful SPP afirmă că așteaptă concluziile instituției și consideră că acestea vor putea clarifica acuzațiile apărute în spațiul public.

În finalul mesajului său, Lucian Pahonțu vorbește despre perioada de peste două decenii în care s-a aflat la conducerea SPP, funcție pe care o ocupă din decembrie 2005.

El susține că instituția a fost modernizată pe baza unor principii precum legalitatea, neutralitatea politică și profesionalismul și amintește colaborările SPP cu structuri internaționale.

Lucian Pahonțu afirmă că acuzațiile apărute în ultima perioadă îi afectează atât imaginea, cât și cariera militară și cere ca situația să fie lămurită cât mai rapid.

Scandalul rămâne deschis, iar una dintre principalele mize este clarificarea documentară a rolului pe care Lucian Pahonțu și unitatea din care făcea parte l-au avut în evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990.