Ciuma, una dintre cele mai temute boli infecțioase din istorie, a revenit în atenția autorităților sanitare după informațiile privind un posibil focar în Siberia. Organizația Mondială a Sănătății investighează un al doilea posibil deces asociat ciumei pulmonare, după moartea unei angajate a unui laborator din Irkuțk, iar aproape 200 de persoane se află sub supraveghere medicală.
În ciuda gravității bolii, specialiștii europeni transmit că riscul pentru populația generală este foarte scăzut. Mai mult, ciuma poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă terapia este începută rapid.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) monitorizează situația din Rusia și precizează că, pe baza informațiilor disponibile în acest moment, nu există dovezi privind o transmitere susținută a bolii de la om la om.
Cum se transmite ciuma
Ciuma este provocată de bacteria Yersinia pestis, care circulă în principal în rândul rozătoarelor sălbatice. Oamenii se pot infecta, cel mai frecvent, prin intermediul puricilor care au intrat în contact cu animale infectate.
Riscul este mai mare pentru persoanele care locuiesc sau lucrează în zone în care boala este prezentă și care intră în contact cu rozătoare sălbatice ori cu puricii acestora.
Transmiterea de la om la om este neobișnuită în cazul ciumei bubonice. În schimb, ciuma pneumonică se poate transmite prin picături respiratorii eliminate de o persoană infectată, în special în urma tusei. Pentru transmitere este necesar, în general, un contact apropiat și prelungit cu un bolnav care prezintă deja simptome.
Cele trei forme ale bolii
Ciuma poate apărea sub mai multe forme clinice, iar simptomele și gravitatea diferă.
Ciuma bubonică este cea mai frecventă formă. Primele manifestări apar, de regulă, la câteva zile după infectare și includ febră, frisoane, dureri de cap, slăbiciune și apariția unor ganglioni limfatici foarte umflați și dureroși, cunoscuți sub denumirea de „buboni”. Fără tratament, boala poate avea o evoluție severă.
Ciuma pneumonică afectează plămânii și este considerată forma cea mai periculoasă din perspectiva transmiterii între oameni. Poate provoca febră, dificultăți de respirație, dureri în piept, tuse și eliminarea de mucus, uneori cu sânge. Evoluția poate fi extrem de rapidă în lipsa tratamentului.
Ciuma septicemică apare atunci când bacteria ajunge în sânge și poate afecta mai multe organe. Printre simptome se numără febra, slăbiciunea severă, durerile abdominale și sângerările. Fără antibiotice, această formă poate fi fatală.
Care sunt simptomele
Manifestările inițiale pot semăna cu cele ale unei gripe și includ:
- febră și frisoane;
- dureri de cap și musculare;
- slăbiciune și oboseală;
- amețeli;
- greață, vărsături sau diaree.
În funcție de forma bolii, pot apărea apoi ganglioni limfatici umflați și dureroși, probleme respiratorii, dureri în piept, tuse, mucus cu sânge, dureri abdominale sau sângerări.
În cazul unei persoane care a fost expusă într-o zonă cu risc și prezintă simptome sugestive, evaluarea medicală trebuie făcută rapid.
Ciuma poate fi tratată
Spre deosebire de perioada marilor epidemii istorice, ciuma este în prezent o boală tratabilă. Antibioticele reprezintă principalul tratament, iar administrarea lor cât mai devreme crește considerabil șansele de recuperare.
În cazul suspiciunii de ciumă pneumonică, pacientul trebuie izolat, iar persoanele care au avut contact apropiat cu acesta trebuie identificate și monitorizate. În anumite situații, medicii pot recomanda și tratament antibiotic preventiv pentru contacții considerați expuși.
În prezent, nu există un vaccin utilizat pe scară largă pentru prevenirea ciumei.
Cât de mare este riscul
ECDC subliniază că riscul de infectare cu ciumă este foarte scăzut. Boala continuă să apară în anumite regiuni ale lumii, cele mai multe cazuri fiind raportate în țări precum Madagascar, Republica Democrată Congo și Peru.
Riscul poate crește în zone rurale sau semi-rurale, în regiuni cu populații numeroase de rozătoare și condiții precare de salubritate, precum și pentru persoanele care desfășoară activități în aer liber, precum campingul, vânătoarea sau drumețiile în regiuni endemice.
Ce se întâmplă în Siberia
Alerta actuală din Rusia a pornit după moartea Daryei Shipilova, o cercetătoare în vârstă de 28 de ani, care ar fi fost expusă la Yersinia pestis în cadrul unui institut de cercetare din Irkuțk.
Potrivit informațiilor apărute până acum, aproape 200 de persoane sunt ținute sub supraveghere medicală. Presa locală a relatat și despre un al doilea deces al unei persoane care ar fi prezentat simptome respiratorii severe, însă această informație nu a fost confirmată oficial.
Circumstanțele în care s-ar fi produs contaminarea sunt, de asemenea, analizate. O primă versiune indica spargerea accidentală a unei eprubete, însă această explicație a fost pusă sub semnul întrebării de unii epidemiologi, care au invocat măsurile stricte de biosiguranță existente în astfel de laboratoare.
OMS a cerut autorităților ruse să ofere informații complete și transparente, pentru ca riscul pentru sănătatea publică să poată fi evaluat corect.
Deocamdată, ECDC precizează că nu există dovezi privind o transmitere susținută a ciumei de la om la om și nici rapoarte privind cazuri secundare asociate situației din Siberia.