Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur la adresa Guvernului Bolojan, acuzând Executivul că prezintă o imagine cosmetizată a situației bugetare a României. Potrivit acestuia, deficitul bugetar anunțat oficial pentru 2025, de 146 de miliarde de lei (7,65% din PIB), nu reflectă realitatea economică și este construit pe „artificii contabile” și pe amânarea deliberată a unor plăți.
Guvernul se laudă cu o scădere a deficitului față de 2024, când acesta ar fi fost de 152 de miliarde de lei, însă Petrișor Peiu susține că atât deficitul din 2024, cât și cel din 2025 sunt „mincinoase”, pentru că sunt calculate exclusiv pe bază de numerar, nu pe angajamente reale. Cu alte cuvinte, în calcule nu apar sumele pe care statul ar fi trebuit să le plătească, dar le-a amânat intenționat.
Deficitul real, ascuns de guvern
Senatorul AUR atrage atenția că doar către furnizorii de gaze și energie electrică statul are datorii de aproximativ 9 miliarde de lei, rezultate din schema de plafonare și compensare. La acestea se adaugă concediile medicale, care se plătesc cu întârzieri de până la doi ani. În opinia lui Peiu, deficitul bugetar real pentru 2024 a fost de 9,3% din PIB, cu mult peste cifra oficială, iar acest lucru a fost aflat de români abia în martie 2025, prin datele Comisiei Europene, nu prin comunicările guvernului.
Mai mult, susține senatorul AUR, deficitul „pe numerar” din 2025 ar fi fost la fel de mare ca cel din 2024 dacă statul nu ar fi beneficiat de peste 6 miliarde de lei provenite din amnistia fiscală promovată înainte de alegeri.
Cheltuieli mai mari decât veniturile
Petrișor Peiu arată că situația devine și mai gravă dacă sunt analizate strict veniturile și cheltuielile curente. Veniturile curente ale statului sunt estimate la 585 de miliarde de lei în 2025, în creștere cu 10,3% față de 2024. În schimb, cheltuielile curente ajung la 745 de miliarde de lei, cu un avans de 12%. Diferența dintre cele două reprezintă, spune senatorul, „deficitul real al țării”: aproximativ 160 de miliarde de lei.
Fondurile europene joacă un rol esențial în această ecuație. În 2025, România a beneficiat de circa 75 de miliarde de lei din fonduri UE, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Cu toate acestea, cheltuielile realizate din aceste fonduri au crescut doar cu 16 miliarde de lei, ceea ce, în opinia lui Peiu, arată clar că deficitul este mascat printr-un aranjament contabil.
Taxe mai mari, consum mai mic
Senatorul AUR subliniază că veniturile din TVA au crescut cu doar 10,7%, aproximativ cât rata inflației, ceea ce înseamnă că majorarea TVA cu două puncte procentuale nu a dus la încasări suplimentare reale. În schimb, au crescut impozitele directe și contribuțiile sociale, ca efect al eliminării facilităților fiscale și al restrângerii regimului de microîntreprindere.
„Creșterile de impozite directe au avut efect, cele de TVA și accize au inhibat consumul”, este concluzia trasă de Petrișor Peiu.
Dobânzi uriașe și risc de colaps
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă explozia cheltuielilor cu dobânzile. În 2025, statul a plătit 51 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, cu 14 miliarde mai mult decât în anul anterior, iar pentru 2026 sunt estimate 60 de miliarde de lei.
În final, senatorul AUR Petrișor Peiu avertizează că România depinde „exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene”. Dacă fondurile europene ar scădea, statul român ar intra rapid în colaps, deoarece cheltuielile curente cresc mai repede decât veniturile, iar modelul actual este, spune el, „nesustenabil”.