Senatorul AUR Petrișor Peiu: ”România deține una dintre cele mai mici flote de pescuit din Uniunea Europeană”

Senatorul AUR Petrișor Peiu a adus în atenția publică o analiză dură privind prăbușirea flotei de pescuit a României, comparând capacitatea actuală cu performanțele impresionante pe care țara le avea înainte de anii ’90. În opinia sa, declinul nu poate fi justificat doar prin argumentul „inevitabilității economice”, așa cum este prezentat adesea.

Senatorul AUR Petrișor Peiu: ”România deține una dintre cele mai mici flote de pescuit din Uniunea Europeană”

Peiu a explicat că, în prezent, România deține una dintre cele mai mici flote de pescuit din Uniunea Europeană. Din totalul de 1,23 milioane de tone tonaj al flotei europene, țara noastră abia dacă însumează 1.660 de tone. Doar Slovenia, un stat de dimensiuni mult mai reduse, are o capacitate și mai mică. În schimb, vecina Bulgaria dispune de o flotă de aproape patru ori mai mare, ajungând la circa 6.000 de tone, iar Polonia operează nave în valoare de peste 33.000 de tone – de 15 ori mai mult decât România. Chiar și Estonia, o țară cu o populație mult mai mică, are o flotă de zece ori mai consistentă.

Senatorul amintește că situația actuală este cu atât mai greu de acceptat dacă privim unde se afla România înainte de tranziția la economia de piață. În perioada 1985–1990, conform datelor din registrul Lloyd’s, România era un actor important în domeniu: ocupa locul al șaptelea la nivel mondial la nave tip trauler de peste 2.500 TRB și locul al cincilea în rândul țărilor deținătore de nave frigorifice folosite pentru transportul capturilor.

12:17

Senatorul AUR Petrișor Peiu critică guvernul pentru licitația centralei de la Turceni: „Au căzut în propria groapă”

15:05, 06 Feb 2026

Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză efectele majorării TVA: „Consumul este sugrumat, românii trăiesc mai prost”

În 1989, flota de pescuit oceanic a țării număra 48 de nave operaționale

Statistica oficială a statului român confirmă această moștenire. În 1989, flota de pescuit oceanic a țării număra 48 de nave operaționale, totalizând un tonaj de 221.000 TRB. Această capacitate plasa România pe locul al treilea între flotele expediționare din Europa de Est, aproape la egalitate cu Polonia și situată după flota masivă a URSS și a statelor baltice.

Peiu consideră că dispariția flotei nu poate fi pusă exclusiv pe seama vârstei navelor sau a incompatibilității lor cu economia de piață. El susține că argumentul unei „fatalități economice” este folosit abuziv, mai ales când se observă că reduceri ale capacităților de pescuit au avut loc în toată Europa, însă nicăieri nu s-a produs un colaps proporțional cu cel din România.

„Este adevărat că toate statele europene au redus dimensiunea flotelor după anii ’80. Polonia, spre exemplu, și-a diminuat flota de opt ori, iar țările baltice de 15 ori. Dar România este un caz extrem: aici vorbim de o reducere de 133 de ori”, subliniază senatorul, sugerând că în spatele dezastrului ar exista decizii politice proaste, lipsă de strategie și neglijență totală.

Potrivit acestuia, prăbușirea flotei românești nu poate fi explicată doar prin uzura tehnică sau prin schimbările din piață, ci trebuie privită ca o consecință a unui proces amplu de dezmembrare a industriei maritime, care a afectat nu doar capacitatea de pescuit, ci și infrastructura portuară, școlile de marină, industria navală și rețelele logistice.