România continuă să rămână la marginea clasamentului european când vine vorba de investițiile în sistemul de sănătate. Senatorul AUR Petrișor Peiu avertizează că țara noastră este singurul stat din întreaga Uniune Europeană care nu reușește să asigure nici măcar 1.000 de euro anual pentru sănătatea fiecărui cetățean.
Potrivit datelor analizate de acesta, pentru anul 2023 – cel mai recent raportat la nivelul Eurostat – România a rămas mult în urma vecinilor săi. Bulgaria alocă peste 1.100 de euro pe locuitor, Ungaria trece de 1.300 de euro, iar Polonia se află la același nivel, cu aproximativ 1.300 de euro de persoană. În schimb, România nu reușește să atingă nici pragul minim simbolic de 1.000 de euro.
Senatorul AUR Petrișor Peiu: Suntem singurii din UE care nu oferă nici măcar 1.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate
Pe lângă această situație îngrijorătoare, senatorul mai subliniază un alt record negativ: țara noastră nu reușește să depășească 6% din PIB direcționat către sănătate, oprindu-se la 5,7%. În această zonă se află și Luxemburgul, însă comparația este relativă, pentru că statul luxemburghez este lider european la PIB per locuitor și dispune de resurse incomparabil mai mari.
România mai deține și tristul record de a nu ajunge la 6% din PIB cheltuiți pentru sănătate, atingând doar 5,7% . La acest nivel mai este și Luxemburg, dar în acest caz vorbim de tara cu cel mai mare PIB/locuitor din UE. În schimb, suntem campioni europeni la cheltuielile pentru guvern și parlament. Și, desigur, primii care se oferă sa se împrumute de 17 miliarde de euro pentru a cumpăra armele învechite din depozitele altora…
Peiu critică și decizia autorităților de a contracta un nou împrumut masiv, de 17 miliarde de euro, pentru achiziția unor echipamente militare pe care el le consideră depășite, provenite din depozitele altor state.
Mesajul senatorului vine într-un context în care sistemul medical românesc continuă să se confrunte cu lipsuri cronice – de la infrastructură învechită și deficit de personal, până la liste de așteptare și spitale care se luptă pentru finanțări minime. Declarația sa reaprinde dezbaterea despre modul în care România își gestionează resursele și despre cât de mult își protejează, în realitate, sănătatea cetățenilor.