Senatorul Dan Cașcaval, despre educația în pas de melc

Un ministru interimar, care avea toate șansele ca în vreo trei sau patru zile să fie înlocuit cu el însuși s-a grăbit să semneze. Să semneze ceva care creează, şi va crea pentru încă multă vreme, vâlvă. Parafrazând un banc, de ce atâta grabă?, dacă în câteva zile interimatul se va transforma într-un portofoliu deplin?… Deci, au fost emise planurile-cadru. Planuri care ar trebui să țină cont de rapoartele Consiliului Uniunii Europene din 2025 referitoare la educație, competențe obținute și mobilitatea competențelor în cadrul UE. Rapoarte care subliniază clar prioritizarea educației în domeniile STEM.

Motivele? Cunoscute: UE a „îmbătrânit” în ceea ce privește inovarea conectată nemijlocit dezvoltării tehnologice, iar acum este „înghesuită” de SUA și China să le accepte supremația economică sau condițiile tot economice. ​Așadar, într-o variantă tipic românească, am adaptat STEM-ul, am tradus cum ne-a convenit STEAM-ul, și a rezultat, departe de sensul STEM sau original-STEAM, necesitatea studierii… științelor umaniste, socio-politice care au un rol determinant(?…) în dezvoltarea umanității (pour les connaisseurs: STEAM reprezintă știința și tehnologia interpretate prin intermediul ingineriei și artelor – practic, creativitate și gândire în aplicarea matematicii și științelor – Marrrie Koester, McCausland College of Arts and Sciences, USA). ​In acest context românesc și revenind la planurile-cadru validate de ministrul interimar, acestea reflectă pe deplin importanța pe care managerii educației românești o acordă matematicii, științelor și ingineriei.

Câteva exemple sugestive:

• Filiera teoretică – profil real, Științe ale naturii: scădere cu 15,5% a numărului de ore de specialitate comparativ cu situația actuală.

• Filiera teoretică – profil umanist, Științe sociale: disciplinele STEM înregistrează o reducere de aproape 50%; la clasele a XI-a și a XII-a matematica este disciplină opțională – în probabilitatea reală a absenței opțiunii pentru matematică, cum vor putea răspunde elevii cerințelor unor discipline precum economie, sociologie?…

• Filiera teoretică – profil umanist, Filologie: fără matematică în clasele a XI-a și a XII-a, științele reduse cu aproape 50%.

• Filiera vocațională – profil pedagogic, Pedagogia învățământului primar: matematica este eliminată complet în clasele a XI-a și a XII-a (n.b.: este un tipar care se tot repetă…), iar orele dedicate științelor sunt reduse cu circa 33%. Cum poți deveni un învățător care să ai ce preda elevilor de ciclu primar?… Iar măsura definitorie a „interesului” pentru disciplinele STEM se regăsește din plin – culmea! – la:

• Filiera tehnologică – profil tehnic, toate specializările: reducere semnificativă a orelor aferente matematicii la toate clasele; reducere cu 26% a orelor disciplinelor tehnice, ca medie pe întreg ciclul liceal. Ce ar mai fi de spus printre atâtea cifre cu semnul „minus” în față?…

Da, este adevărat că educația STEM nu se oprește la nivelul de liceu și că specialiștii adevărați se formează în ciclurile universitare. Dar, ce șanse sunt să alegi un domeniu STEM de studii universitare când îți lipsește baza, uneori baza minimală, de educație? Iar dacă îți dorești o carieră reușită în inginerie sau arhitectură, medicină sau fizică sau chimie, matematică, biologie, geografie etc., cum vei reuși fără o bază de cunoștințe specifice cu care să vii din liceu? Poate că lipsa interesului pentru disciplinele STEM este cauzat tocmai de dorința de a nu mai putea vedea cifrele reale care ne înconjoară în viața de zi cu zi. De a rămâne doar consumatori. Si nici măcar consumatori exigenți.

Uniunea Europeană militează și susține cu toate forțele educația în domeniile STEM. In România, unii dintre foștii elevi descoperă acum melcul în „carne și oase” („oase” – evident exagerând în linia unei „metafore vii”). Iar viitorii elevi, formați după planurile-cadru propuse, probabil nici nu vor mai cunoaște vietatea pe care o vor vedea pe caldarâm într-o zi ploioasă de vară.