National

Senatul a decis. Alocațiile copiilor nu vor mai fi dublate

Publicat: 30 dec. 2020
Senatul României
Senatul României

Plenul Senatului a votat, miercuri, cu 75 de voturi ‘pentru’ și 56 de voturi ‘contra’ un proiect de lege care prevede că alocația de stat pentru copii va crește cu 20% de la 1 ianuarie 2021, iar din 2022 alocația de stat pentru copii se va indexa anual cu rata medie anuală a inflației. Senatorii PNL, USR PLUS și UDMR au votat ‘pentru’, în timp ce senatorii PSD și AUR au votat ‘contra’.

Decizia Senatului reprezintă o anulare a dublării alocațiilor. Practic, după votul din Senat, copiii rămân cu mărirea de 20% care a avut loc în septembrie și cu majorarea de încă 20% care va avea loc de la 1 ianuarie 2021. Astfel, 60% din majorarea votată de fostul Parlament nu se va mai acorda.

Fostul Parlament (majoritate în jurul PSD) a votat pentru dublarea alocației de stat pentru copii. Invocând situația economică precară, Guvernul anterior condus de Ludovic Orban a decis prin Ordonanță de Urgență că alocațiile nu se vor dubla pe loc, ci vor crește etapizat, cu câte 20%, până în 2022, pentru a nu destabiliza bugetul de stat. Noua coaliție de guvernare (PNL, USR PLUS, UDMR) a decis acum să schimbe macazul și să nu mai dubleze deloc alocațiile.

Astfel, coaliția de guvernare a decis că alocația de stat pentru copii va mai crește doar cu 20% de la 1 ianuarie 2021 și atât. Celelalte creșteri de câte 20%, care ar fi trebuit să aibă loc în iulie 2021, ianuarie 2022 și iulie 2022, NU VOR MAI AVEA LOC.

Din 2022, alocația se va indexa anual cu rata medie anuală a inflației.

Senatul este prima cameră sesizată în acest caz. Cameră decizională este Camera Deputaților.

Deficitul bugetar al României urcă la 8%!

Ministerul de Finanţe a publicat marţi execuţia bugetară la 11 luni, deficitul bugetar urcând la 84,05 miliarde lei, respectiv 8% din PIB, în condiţiile în care sume de 43,66 mld lei (4,16% din PIB) au fost lăsate în economie prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creşterea deficitului bugetar în perioada ianuarie-noiembrie 2020 este explicată, pe partea venituri, de:

-evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie- noiembrie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (19,08 mld lei),

-de creşterea cu 1,88 mld lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat

– de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 8,02 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,63 mld lei, înregistrând un avans de 1,3 mld lei peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut (0,4%).

Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere cu 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene.

Pe de altă parte, veniturile curente (venituri din economie) au consemnat o scădere de 2,1%, cauzată preponderent de contracţia încasărilor din TVA, impozit pe profit şi accize. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjunctura actuală.

– Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 22,04 mld lei, în creştere de 4,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaraţiei unice.

– Contribuţiile de asigurări au totalizat 101,45 mld lei, consemnând o reducere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (-0,1%). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o scădere în noiembrie (-7,8% an/an), în contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,8%.

– Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,31 mld lei în primele unsprezece luni ale anului curent, în scădere cu 8,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

– Încasările nete din TVA 5 au înregistrat 53,44 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în scădere cu 9,5%.

– Veniturile din accize au însumat 27,82 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 2,9%

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 27,04 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în creştere cu 33,1% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 374,69 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Click aici pentru a citi integral articolul





Comentarii
Adauga un comentariu