Sfânta Teodora de la Sihla. Povestea primei românce trecute în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă

Credincioșii o sărbătoresc astăzi, 7 august 2021, pe Sfânta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă. Povestea de viață a Sfintei Teodora i-a făcut pe reprezentanții Bisericii să o treacă în calendarul creștin-ortodox, aceasta fiind prăznuită an de an la 7 august

Sărbătoare cu cruce neagră, în calendarul creștin-ortodox! În fiecare an, pe data de 7 august, creștinii o prăznuiesc pe Sfânta Teodora de la Sihla. Cuvioasa Teodora este prima româncă trecută în rândul sfinților. Sfânta are o poveste de viață impresionantă, dedicată slujirii lui Dumnezeu.
A fost fiica lui Ștefan Joldea, armaș, un fel de comandant de artilerie la Cetatea Neamțului. Ștefan Joldea a trăit în comuna Vânători – Neamț și a avut două fiice, pe Marghița (Marghiolița) și pe Teodora. Aceasta din urmă se căsătorește cu Elefterie, însă, nu după mult timp, cei doi vor intra în cinul monahal. Teodora a intrat la Schitul Vărzărești – Vrancea, iar soțul ei – la Schitul Poiana Mărului. Cuvioasa Teodora ajunge ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza turcilor, egumena se retrage în Munții Buzăului împreună cu Sfânta Teodora și cu câteva maici. După 10 ani în Munții Buzăului, ajunge în Munții Neamțului.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

O ucraineancă a fugit de război şi-i face fericiţi pe români. Alyna şi-a transformat pasiunea în afacere: "Oamenilor le place ideea"

În post și rugăciune, în părțile Sihlei

Sfânta Teodora a ajuns, dusă de Ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihăstriei, în părțile Sihlei, unde se afla un bordei părăsit. Acolo a rămas singură, numai cu Hristos. Tot acolo a petrecut mulți ani în cea mai aspră nevoință pustnicească. Era la sfârșitul secolului al XVII-lea. Schitul Sihla încă nu luase ființă. Însă pădurile din împrejurimi adăposteau numeroși pustnici.
După un timp, Cuvioasa Teodora se mută din chilie în peștera de alături, unde rămâne până la moarte, ostenindu-se în post și rugăciune, pentru ea și pentru toată lumea. Puțina hrană și-o procura fie din fructele ce i le oferea pădurea, fie mai ales dintr-un fel de iederă, ce crește până astăzi pe stâncile Sihlei. Biserica i-a închinat și o rugăciune Sfintei.

Sfânta Teodora, o viață închinată lui Iisus Hristos

După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câțiva ani, nu a mai știut nimeni de existența ei. Tradiția menționează că părinții Sihăstriei observau cum păsările intrau pe geamul trapezei și culegeau firimituri de pâine de pe masă, cu care zburau spre Munții Sihlei. Doi frați din Sihăstria se învrednicesc să o vadă pe Teodora învăluită într-o lumină de foc. Sfânta le mărturisește acestora că Îl rugase pe Dumnezeu, timp de 40 de zile, ca să îi trimită un preot care să o împărtășească, întrucât simțea că trebuie să plece în curând la Hristos.
Cei doi frați îl aduc pe ieromonahul Antonie, însoțit de diaconul Lavrenție. După ce și-a mărturisit păcatele și a fost împărtășită cu Sfintele Taine, Sfânta Teodora și-a ridicat privirile spre cer și, rostind cuvintele: „Slavă Ție, Doamne, pentru toate!”, și-a dat duhul.

Prăznuită de Biserica Ortodoxă din 1992

Preoții i-au citit toată rânduiala parastasului și au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a stat multă vreme. După mulți ani, ieromonahul Elefterie, auzind de toate acestea, s-a retras la Mănăstirea Secu și, de aici, la Sihla, ca să fie cât mai aproape de aceea care i-a fost soție și povățuitoare duhovnicească. A trăit tot sub stâncile Sihlei, rugându-se lui Dumnezeu ziua și noaptea. Apoi, trecând din viața aceasta, a fost îngropat în poiana în care se află acum schitul.

Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830. Atunci, familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a așezat moaștele ei în racla de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserică nouă, la moșia familiei din satul Miclăușeni – Iași, le-a adus în această biserică și multă lume venea aici să se închine sfintei. Dar, în anul 1856, în timpul ocupației rusești, moaștele Sfintei Teodora au ajuns la Lavra Pecerska, din Kiev, unde sfânta este venerată cu numele de Sfânta Teodora din Carpați.