Sfântul Gheorghe, ocrotitorul Armatei Române. Ce este bine să facă românii în această zi?

Sfântul Gheorghe, ocrotitorul Armatei Române, este sărbătorit, an de an, pe 23 aprilie. Există însă și situații excepționale, când sărbătoarea cade în post, astfel că s-a luat decizia ca aceasta să fie celebrată de creștini după Paște. Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor, dar și a vitelor și câmpurilor înverzite, motiv pentru care, în jurul lui, s-au țesut numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții, care, în parte, mai sunt respectate și astăzi

Sfântul Gheorghe este una dintre sărbătorile cu dată fixă din calendarul ortodox. De regulă, acesta se sărbătorește pe 23 aprilie. Anul acesta, românii care poartă numele Gheorghe sau alte derivate din acesta își vor sărbători onomastica pe 25 aprilie, în cea de-a doua zi de Paște. S-a recurs la această schimbare deoarece ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sâmbăta Mare, iar tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari, care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare, să fie transferă a doua zi de Paște. De asemenea, când sărbătoarea Sfântului Gheorghe pică înainte de Paște, sărbătoarea este mutată, deoarece nu se cade să fie sărbătorită în timpului Postului Mare.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

Sfântul Gheorghe este cunoscut drept Purtătorul de Biruință și a fost văzut timp de secole drept un protector al soldaților plecați în război

Istoria din spatele unuia dintre cei mai venerați sfinți din calendarul Ortodox,  Sfântul Gheorghe, ocrotitorul Armatei Române

Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor, dar și al vitelor și câmpurilor înverzite, motiv pentru care în jurul lui s-au țesut numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții, care, în parte, mai sunt respectate și astăzi

Conform tradiției creștine, Sfântul Gheorghe s-a născut în secolul al IV-lea, într-o familie creștină din Cappadocia. Când a împlinit 30 de ani, acesta a intrat în armata împăratului Dioclețian, un aspru prigonitor al creștinilor. Sfântul Gheorghe și-a mărturisit fățiș credința în fața împăratului, motiv pentru care a fost aruncat în temniță, unde a fost supus la numeroase cazne. În timpul întemnițării sale, Sfântul Gheorghe a săvârșit o minune, înviind un mort, iar fapta sa a făcut-o pe împărăteasa Alexandra să se reîntoarcă la credința creștină. Sfântul Gheorghe a murit ca un martir, împăratul Dioclețian poruncind să-i fie tăiat capul. Viața desăvârșită și abnegația sa față de credința creștină l-au transformat în unul dintre cei mai populari sfinți ai Bisericii Creștine.

Simbolul Sfântului Gheorghe a devenit popular în Europa Occidentală încă din vremea Renașterii, sfântul fiind vestit datorită vitejiei sale de a înfrunta și înfrânge un balaur înspăimântător. Sfântul Gheorghe poate fi ușor recunoscut în icoane și sculpturi deoarece este înfățișat călare pe un armăsar, în armură de cavaler, purtând în mâna stângă o lance. Încă din Evul Mediu, imaginea Sfântul Gheorghe este asociată cu lupta binelui asupra răului, Sfântul Gheorghe fiind unul dintre cei mai viteji războinici, vestit pentru curajul său de a înfrunta moartea fără nicio șovăire. Din acest motiv, Sfântul Gheorghe este cunoscut și drept Purtătorul de Biruință și a fost văzut timp de secole drept un protector al soldaților plecați în război.

Sfântul este ocrotitorul Moldovei, dar și patronul Angliei, Georgiei și al Moscovei

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe. Ce e bine să facă românii cu prilejul acestei sărbători

Un alt obicei interesant de Sfântul Gheorghe este acela ca fetele să așeze coronițe de brad și flori în mijlocului drumului. Se credea că dacă băieții calcă pe aceste coronițe, fetele urmează să se căsătorească până la sfârșitul anului

La fel ca în cazul multor alte sărbători creștine, în jurul Sfântului Gheorghe s-au țesut o multitudine de obiceiuri, tradiții și superstiții. În ajunul acestei sărbători, românii își împodobesc casele cu plante. Acest obicei are o dublă semnificație, verdele reprezentând, pe de o parte,  renașterea naturii, iar, pe de altă parte, crenguțele înmugurite se crede că protejează pășunile și fânețele împotriva duhurilor rele.

Acest obicei este diferit în funcție de zonă. În zona Banatului, locuințele sunt decorate cu crenguțe de fag și gorun, în timp ce în Muntenia, casele și gospodăriile sunt împodobite cu crenguțe de păr și stejar. În Transilvania se folosește leușteanul pentru a împodobi casele și gospodăriile. Se crede că astfel locuințele și cei ai casei vor fi protejați de duhurile cele rele. După aceasta, ramurile verzi sunt păstrate tot restul anului, pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor.  Erau adăugate și în hrana animalelor, crezându-se că le vor proteja de puterea duhurilor rele.

De asemenea, se crede că de Sfântul Gheorghe este bine să te speli într-o apă curgătoare înainte de răsăritul soarelui. Cei care vor respecta acest obicei, vor fi sănătoși tot anul și se crede că li se vor ierta din păcate. În ziua Sfântului Gheorghe există și superstiția conform căreia nu este bine să dormi, întrucât cei care dorm o să ia somnul mieilor și vor fi adormiți tot restul anului.

Se spune că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor, dar și al vitelor, oilor și câmpurilor înverzite. De aceea, cu ocazia acestei sărbători au loc numeroase ritualuri speciale. Astfel, în ajunul sărbătorii, ușile și ferestrele sunt unse cu usturoi, iar vitele sunt afumate cu tămâie. În fața ușilor se pune o greblă cu dinții în sus pentru a alunga strigoii și duhurile rele. Un alt obicei interesant este acela ca fetele să așeze coronițe de brad și flori în mijlocul drumului. Se credea că dacă băieții călcă pe aceste coronițe, fetele urmează să se căsătorească până la sfârșitul anului.

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române, un sfânt sărbătorit atât de către Biserica Ortodoxă, cât și de cea Catolică. Sfântul este ocrotitorul Moldovei, dar și patronul Angliei, Georgiei și al Moscovei. Aproximativ 1 milion de români își serbează ziua onomastică pe 25 aprilie 2022.