Sociologul Dan Dungaciu la BZI LIVE: „Limba română este şi formal limba oficială a Republicii Moldova si asteptam să vedem schimbarea în Constituţie”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician – Universitatea București a discutat în emisiunea BZI LIVE  despre cum majoritatea parlamentară de la Chișinău mai făcut un pas spre soluționarea disputei lingvistice care divizează societatea moldovenească de peste 30 de ani. Reiterăm că Parlamentul de la Chișinău a votat în lectură finală proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție,

„Iată că oficialii de la Chişinău au preferat o strategie niţel mai complicată, vot în Parlament pentru modificarea legii ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. Dar până la urmă nu contează cum s-a făcut, important este că s-a făcut, această discuţie a fost declanşată şi s-a concretizat.

Deci limba română este şi formal limba oficială a Republicii Moldova si asteptam să vedem schimbarea în Constituţie, să vedem o Constituţie tipărită sau pe net…”, a spus Dan Dungaciu.

Sociologul Dan Dungaciu la BZI LIVE

Prof. univ. dr. Dan Dungaciu a discutat în emisiunea BZI LIVE  despre cum în toate legile și în Constituția Republicii Moldova ar urma să apară sintagma „limba română”, în loc de „limba moldovenească”. Proiectul de lege urmează să implementeze o decizie din 2013 a Curții Constituționale, care a decis că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției. În Declarația de Independență limba de stat este cea română

„Deci faptul că limba română a redevenit şi a căpătat şi o formulă, toţi ştiam că se vorbeşte acolo limba română, inclusiv ruşii, problema este că oficial Chişinău şi-a asumat aceasta sintagmă fără nici o nuanţă. Republica Moldova avea acest specific, spunea de foarte multe ori limba noastră, limba-mamă, foarte multe sitagme în care de fapt voiau să oculteze dezbaterea reală între cum se numeşte limba reală pe care o vorbim. Utilizarea aceasta a metaforelor era de multe ori un substitut pentru o asumare fermă. De data aceasta, aceste sintagme nu mai au valoare de întrebuinţare şi Republica Moldova îşi asumă oficial două instituţii ale romanităţii, ca să spun aşa: prima este limba română, a doua este Mitropolia Basarabiei. Ţin de identitatea religioasă şi de identitatea lingvistică, care sunt un câştig şi ele trebuie mai departe fructificate, astfel încât, în aceste vremuri tumultoase, complicate, care nus tim cum se vor clarifica până la urmă, legătura dintre Bucureşti şi Chişinău să devină mai solidă.

Este o apropiere şi instinctivă, dacă vreţi, pentru că vremurile sunt complicate… Instinctiv Chişinăul se apropie de România, România fiind până la urma ceea ce îi rămâne Chişinăului când i se ia totul. Un ultim refugiu dacă vreţi, şi prin faptul că în vreme de război, acest ultim refugiu este accesat din ce in ce mai des şi pe versiunea lui simbolică, e o noutate, e un lucru bun, şi salut această schimbare, modificare de abordare a Chişinăului şiş per că deschiderea pe care Bucureştiul a arătat-o faţă de aceste tipuri de iniţiative să capete consistenţa unui proiect pentru că nu e suficient ce se întâmplă când reflectoarele sunt aprinse, când fanfarele cântă, proiectul înseamnă că aceste lucruri să continue şi când politicienii au plecat de pe scenă, fanfarele nu mai cântă şi reflectoarele s-au stins. Acolo e de fapt testul pentru un proiect care continua indiferent de circumstanţe”, a spus Dan Dungaciu.