Prima pagină » Economic Local » Mădălina Apetre, specialist în resurse umane, despre tinerii șomeri: „Scăderea ratei de ocupare de la 18,7% la 15,3% într-un an confirmă o deteriorare reală”
Mădălina Apetre, specialist în resurse umane, despre tinerii șomeri: „Scăderea ratei de ocupare de la 18,7% la 15,3% într-un an confirmă o deteriorare reală”

Mădălina Apetre, specialist în resurse umane, despre tinerii șomeri: „Scăderea ratei de ocupare de la 18,7% la 15,3% într-un an confirmă o deteriorare reală”

18 sept. 2026, 02:00, 4 ,
Raluca COSTIN în Economic Local

Mădălina Apetre, specialist în resurse umane și fondator People Partners, susține că scăderea ratei de ocupare în rândul tinerilor șomeri este un motiv de îngrijorare. Datele statistice arată că numărul șomerilor este în creștere, mai ales în rândul tinerilor. Specialiștii mai spun că există o problemă de adaptare a tinerilor pe piața muncii după ce finalizează studiile.

Șomajul în rândul tinerilor este în creștere, iar în județul Iași cei mai mulți șomeri provin din mediul rural. Specialiștii în resurse umane spun că tinerii se adaptează greu pe piața muncii după ce finalizează studiile.

Mădălina Apetre, specialist în resurse umane, explică de ce tinerii șomeri se angajează tot mai greu

Specialista susține că rata de ocupare de pe piața muncii este în scădere, ceea ce poate fi îngrijorător.

„Datele sunt reale și îngrijorătoare, dar trebuie interpretate corect. Rata șomajului de 29,9% nu înseamnă că aproape unul din trei tineri români nu muncește. Procentul se calculează doar dintre tinerii de 15-24 de ani activi pe piața muncii – cei care lucrează sau caută activ un job. Raportat la întreaga populație din această categorie de vârstă, aproximativ 6,5% sunt șomeri în sens statistic. Totuși, scăderea ratei de ocupare de la 18,7% la 15,3% într-un an confirmă o deteriorare reală. Un indicator complementar este rata NEET, care măsoară tinerii ce nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire. Pentru categoria 15-29 de ani, România a înregistrat în 2025 o rată NEET de 19,2%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Nici acest procent nu descrie însă un grup omogen și, oricât de îngrijorător este, nu poate fi tradus simplist prin tineri care nu vor să muncească. Din experiența mea, problema vine din suprapunerea mai multor factori: pregătirea insuficient conectată la cerințele pieței, puține roluri entry-level în care companiile sunt dispuse să formeze tineri; diferențele mari între urban și rural; salariile de început raportate la costul vieții; abandonul școlar și lipsa orientării profesionale. Există așteptări necalibrate ale generației tinere, dar nu cred că putem explica un fenomen atât de amplu doar prin lipsa lor de motivație”, explică Mădălina Apetre.

Există o problemă de adaptare a tinerilor pe piața muncii după ce finalizează studiile

Specialista mai spune că inteligența artificială nu a influențat o creștere a ratei șomajului.

„Inteligența artificială adaugă o presiune nouă prin faptul că automatizează tocmai o parte dintre sarcinile simple administrative și repetitive prin care tinerii intrau tradițional în companii și acumulau experiență. Unele companii reduc numărul locurilor de muncă de început sau cer candidaților juniori competențe mai avansate. Totuși, nu consider că avem nici suficient timp, nici suficiente date în România pentru a afirma că AI a determinat rata actuală a șomajului din țara noastră. Cred că una dintre problemele esențiale este că tranziția de la școală la muncă funcționează slab, iar AI poate accentua acest decalaj. Avem nevoie de adaptare simultană a educației, a angajatorilor, fie ei privați sau publici, a ONG-urilor și a tinerilor la o piață care se schimbă foarte repede. Dacă aceste paliere nu colaborează și nu lucrează în tandem, decalajul dintre competențele tinerilor și cerințele reale ale pieței se va adânci, iar accesul, chiar și al celor motivați, la oportunități relevante de muncă va deveni tot mai dificil. Cred mult în faptul că procesul de angajare începe încă din școală, prin orientare profesională, dezvoltarea competențelor relevante și contactul timpuriu al tinerilor cu mediul real de lucru”, explică specialistul în resurse umane.

Un fenomen a apărut pe piața muncii din Iași în acest an. Mădălina Apetre, specialist în resurse umane și fondator People Partners, susține că scăderea ratei de ocupare în rândul tinerilor șomeri este un motiv de îngrijorare.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Călin Georgescu și Horațiu Potra, din nou la Curtea de Apel. Procesul a fost amânat pentru 12 octombrie
Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra a fost amânat luni, 28 septembrie 2026, pentru 12 octombrie, la Curtea de Apel București. Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat alături de membrii grupării lui Potra de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nu a început efectiv […]
Călin Georgescu și Horațiu Potra, din nou la Curtea de Apel. Procesul a fost amânat pentru 12 octombrie
Comentarii
  • Din păcate, tinerii nu sunt angajați deoarece nu au experiență, acesta fiind adevăratul motiv pentru care pleacă din țară.Angajatorii care acceptă tineri, le oferă salariu minim pe economie, îi țin câteva luni, apoi alții.In felul acesta evită legal sa le mărească salariu conform legii. Sunt multi tineri cu studii superioare care muncesc că vânzători, casieri etc, pentru că angajatorul nu mai are răbdare să-i instruiască la locul de muncă.Peste tot aceiași propoziție: Da, văd că teorie știți, dar practica în domeniu ați făcut??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
29 septembrie 2026
29 septembrie 2026