Șomaj record în rândul tinerilor din România! Motivele pentru care atât de mulți nu lucrează

Șomaj record în rândul tinerilor din România! În 2024, România s-a clasat pe locul trei la nivel european în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, potrivit unor date recente publicate de Eurostat. Iată motivele pentru care atât de mulți nu lucrează.

Șomaj record în rândul tinerilor din România!

Conform Eurostat, șomajul în rândul tinerilor este în medie de circa 24%, după Spania și Suedia. În zonele rurale, România are însă un șomaj de peste 30% în rândul tinerilor. Specialiștii de pe piața muncii sunt de părere că discrepanța este rezultatul faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate. O altă cauză pentru creșterea ratei șomajului printre tinerii români este aceea că au așteptări salariale mai mari și că sunt atrași de câștigurile rapide.

Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în țară, dar vor să obțină câștiguri rapide. Un alt fenomen îngrijorător de pe piața muncii este abandonul școlar. România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%), arată o cercetare recentă.

Ce așteptări au tinerii de la locul de muncă

Un raport recent arată că tinerii reușesc tot mai greu să se angajeze, iar mulți preferă să fie șomeri. Ruptura dintre tineri și piața muncii se produce atunci când vine vorba de salarii și program, și asta pentru că pretențiile noii generații nu se pliază la realitatea din câmpul muncii. Salariul este problema principală atunci când vine vorba de angajare, mai ales în marile orașe din țară. O altă problemă pentru noua generație este și programul de muncă. Mulți vor să lucreze de acasă sau să aibă un program hibrid de lucru și să aibă o meserie foarte bine plătită.

Tinerii din Generația Z, abia ieșiți de pe băncile facultății, care vor să se angajeze, vor salarii mari, program flexibil de muncă și bonusuri pentru ore suplimentare sau pentru performanță. Deși nu au experiență în muncă, unii tineri din Generația Z nu sunt dispuși să aibă răbdare, să avanseze treptat și preferă să își dea demisia. Potrivit Eurostat, cei mai mulți tineri între 15 și 29 de ani care nu au loc de muncă sunt în România, șomajul fiind în creștere în rândul tinerilor.