Specialiștii explică numărul crescut de cazuri de bullying raportate în școlile din Iași: „Conflictele nu se mai opresc la finalul programului școlar”

În contextul unei creșteri a numărului de cazuri de bullying în școlile din Iași, psihologul Alina Romaniuc a explicat de ce se înregistrează din ce în ce mai multe cazuri de violență. Departe de a fi un fenomen izolat, agresiunea repetată între elevi capătă forme tot mai complexe, extinse dincolo de sala de clasă și amplificate de mediul digital. Săptămâna următoare, 2-6 martie, CJRAE Iași organizează un proiect dedicat combaterii agresiunii în mediul școlar.

Cum se explică creșterea numărului de cazuri de bullying în școlile din Iași

Bullyingul rămâne una dintre cele mai grave probleme din mediul școlar, iar, în ultima perioadă, în școlile din Iași sunt semnalate tot mai multe situații de violență sau abuz îndreptate asupra copiilor de toate vârstele. Psihologul clinician Alina Romaniuc vorbește despre efectele directe pe care le are bullyingul asupra sănătății mintale, performanței academice și climatului educațional.

Alina Romaniuc, psiholog clinician specializat pentru copii, atrage atenția că amploarea bullyingului trebuie evaluată nu doar prin frecvență, ci prin impactul clinic și educațional asupra copiilor.

09:40, 15 Apr 2026

FOTO Ce este amenințarea conform Codului Penal? Iată care este limita dintre libertatea de exprimare și infracțiune!

15:50, 08 Apr 2026

FOTO Cum se manifestă depresia la copii? Iată cum recunoaștem și sprijinim sănătatea emoțională a celor mici!

„Bullyingul este un fenomen semnificativ, persistent și clinic, relevant în școlile din România, cu impact direct asupra sănătății mintale, climatului școlar și performanței academice. Nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre un fenomen care afectează o proporție importantă de elevi, în forme repetate, inclusiv online”, a precizat specialistul.

De asemenea, psihologul atrage atenția asupra faptului că amploarea fenomenului nu trebuie să fie evaluată doar prin frecvență.

„Din perspectivă clinică și educațională, amploarea nu se evaluează doar prin «cât de des apare», ci și prin intensitate, unde apar situații de umilire, excludere, agresiune fizică sau amenințări. Durata este, la fel, esențială pentru a face diferența dintre un episod sau un pattern repetat (obicei – n.r.). Este vorba și despre asimetria de putere sau efectul funcțional, atunci când apare anxietatea sau scăderea performanței”, a explicat specialistul pentru reporterii BZI.

În ultimii ani, percepția publică este că bullyingul a crescut semnificativ. În realitate, spune Alina Romaniuc, se observă mai degrabă o creștere a vizibilității și a raportării.

„Observăm mai degrabă o creștere a vizibilității, a raportării și a complexității cazurilor, decât o creștere liniară și uniformă a prevalenței brute. Școlile și psihologii percep adesea fenomenul ca fiind «mai prezent» pentru că s-a extins în online, a devenit mai persistent și mai greu de oprit”, a adăugat psihologul.

În continuare, foarte multe cazuri rămân neraportate

Un factor important care favorizează creșterea și sesizarea cazurilor de bullying îl reprezintă existența unor mecanisme mai clare de raportare, inclusiv proceduri instituționale și sesizări anonime. În același timp, conflictele sociale s-au mutat masiv în mediul digital.

„Această creștere se poate explica prin mai mulți factori. În primul rând, există mai multe proceduri, mai multă atenție publică și instrumente de semnalare, inclusiv mecanisme de sesizare anonimă în 2025. În al doilea rând, conflictele nu se mai opresc la finalul programului școlar, continuă pe grupuri, platforme, mesagerie, jocuri online. De asemenea, mulți copii și adolescenți au revenit în colective cu dificultăți de reglare emoțională, toleranță scăzută la frustrare sau anxietate socială după pandemie. Aceste vulnerabilități cresc atât riscul de agresiune, cât și riscul de victimizare”, a explicat psihologul Alina Romaniuc.

Totuși, aceasta atrage atenția că fenomenul nu este tratat, încă, cu seriozitatea necesară și că există foarte multe cazuri care rămân neraportate.

„Deși raportarea a crescut, mulți elevi încă nu raportează din diverse motive, cum ar fi rușinea, teama de represalii sau chiar neîncrederea că adulții vor interveni eficient. Pe datele comparative internaționale, unele forme de bullying raportate par să fi scăzut, față de 2018, dar în practică vedem cazuri mai complexe, mai greu de delimitat și mai invazive, mai ales din cauza componentei online și a vulnerabilităților emoționale crescute”, a continuat psihologul.

„Săptămâna Prieteniei” este un proiect dedicat combaterii violenței în școli

Prof. consilier școlar Anca Hardulea, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Iași, a transmis că un rol esențial în combaterea fenomenului de bullying îl reprezintă consilierii școlari care au datoria de a se implica în prevenirea cazurilor de violență.

„Profesorii-consilieri școlari se implică în mod special în prevenție, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al CJRAE/CMBRAE, dar și intervenție, potrivit Procedurii de management a situațiilor de violență din mediul școlar. În mod concret, profesorii-consilieri școlari derulează activități/programe de consiliere de grup/colectivă, pe tematici precum construirea relațiilor sănătoase, a comunicării asertive, controlul reacțiilor impulsive, iar în incidentele critice se centrează pe evaluarea situației, a celor implicați, pe organizarea de activități de consiliere individuală sau de grup, colaborarea cu părinții, diriginții, directorul. Scopul este atât protejarea victimei, cât și corectarea comportamentului agresorului”, a precizat prof. consilier școlar Anca Hardulea.

De asemenea, CJRAE Iași va derula proiectul „Săptămâna Prieteniei”, o serie de evenimente cu rol de prevenire a comportamentelor agresive și a violenței în mediul educațional.

„Și în acest an, CJRAE Iași derulează, prin profesorii-consilieri școlari, în săptămâna 2-6 martie 2026, «Săptămâna Prieteniei», constând într-o serie de evenimente cu rol de prevenire a comportamentelor agresive și a violenței în mediul educațional, demersul vizând atât activități de dezvoltare socio-emoțională, de construire a relațiilor interpersonale sănătoase, de dezvoltare a empatiei și atitudinilor pro-sociale, cât și de exprimare alternativă, prin activități artistice sau sportive”, a declarat prof. Anca Hardulea pentru reporterii BZI.

Astfel, specialiștii sunt de părere că numărul cazurilor de bullying din școlile din Iași nu a crescut într-un mod liniar, ci sunt tot mai raportate, însă nu în totalitate, ceea ce impune implementarea mai multor mecanisme de protecție și consiliere pentru victime și agresori.