Noua lege a salarizării pregătită de autorități ar putea aduce modificări importante pentru angajații din sectorul public. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că proiectul urmărește simplificarea sistemului de plată, eliminarea unor dezechilibre din administrație și o structură mai clară a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbările ar urma să aibă efecte rapide asupra modului în care sunt calculate salariile.
Una dintre cele mai importante modificări vizează reorganizarea modului în care sunt acordate sporurile. În prezent, sistemul de salarizare din sectorul public cuprinde peste 150 de tipuri diferite de bonusuri, stimulente și sporuri acordate separat de salariul de bază.
Ministrul spune că această structură complicată face dificilă înțelegerea și gestionarea veniturilor din sistemul public. Soluția propusă este includerea unei părți dintre aceste beneficii direct în salariul de bază, astfel încât veniturile să fie mai transparente și mai ușor de administrat.
În același timp, sporurile care vor rămâne ar urma să fie acordate în baza unor criterii clare, legate de performanță sau de activități speciale, cum ar fi gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Problemele create de legea salarizării din 2017
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, actualul sistem a ajuns dezechilibrat în urma modului în care a fost aplicată legea salarizării adoptată în 2017. Unele categorii de angajați au beneficiat de creșteri salariale sau de bonificații speciale, în timp ce alte domenii au rămas în urmă.
Un exemplu invocat de ministru este administrația publică locală. În cazul acesteia, grilele salariale au fost stabilite la nivel local, iar limita impusă a fost ca salariile să nu depășească nivelul veniturilor viceprimarului. În practică, acest lucru a lăsat stabilirea salariilor aproape exclusiv la decizia primarilor, ceea ce a generat diferențe semnificative între instituții și localități.
Un alt subiect aflat în analiză este sporul acordat angajaților care dețin titlul de doctor. Ministrul a precizat că în prezent există două variante discutate în cadrul ministerului: una care menține acest spor și o alta care îl elimină.
Propunerea de eliminare a fost susținută de experți ai Banca Mondială, în timp ce o variantă care păstrează sporul a fost avansată anterior de conducerea ministerului. Decizia finală nu a fost încă luată și va fi stabilită după noi consultări cu instituțiile implicate și cu reprezentanții diferitelor categorii profesionale din sistemul public.
Ministrul a subliniat că nu pune la îndoială importanța doctoratului, pe care îl consideră rezultatul unui efort academic și de cercetare considerabil. Totuși, el susține că valoarea acestor studii ar trebui reflectată mai ales prin accesul la funcții mai bine plătite, nu neapărat printr-un spor acordat automat.
În prezent, angajații care beneficiază de acest spor trebuie să demonstreze periodic că titlul de doctor este relevant pentru activitatea lor profesională, ceea ce presupune depunerea frecventă de documente justificative.
Salarii mai mari și efecte asupra pensiilor
Un alt efect al reformei ar putea fi creșterea salariilor de bază, deoarece unele sporuri vor fi integrate direct în acestea. Ministrul afirmă că această schimbare ar avea și un impact pozitiv asupra pensiilor viitoare, deoarece contribuțiile la sistemul de pensii sunt calculate în funcție de salariul de bază.
În același timp, noua lege ar urmări să facă mai atractive posturile de debut în administrația publică. Autoritățile speră că salariile mai competitive pentru angajații aflați la început de carieră vor contribui la atragerea unor specialiști tineri într-un sistem public considerat în prezent îmbătrânit.
Prin aceste modificări, guvernul încearcă să creeze un sistem de salarizare mai simplu, mai transparent și mai echilibrat între diferitele categorii de angajați din sectorul public.