Stat în stat, pe bani publici: Romfilatelia, compania care vinde Poștei timbrele pe care Poșta le tipărește

Unul dintre cele mai absurde mecanisme birocratice din România funcționează nestingherit de aproape două decenii: Poșta Română cumpără timbre de la o companie pe care o deține, dar care are conducere proprie, cheltuieli grase și performanțe financiare îndoielnice. Totul în timp ce activitatea filatelică este în cădere liberă, iar contribuabilii plătesc, fără să știe, prețul ineficienței.

Romfilatelia, compania creată în 2004 pentru a emite timbre și a gestiona designul acestora, s-a transformat într-o instituție cu aparență autonomă, dar întreținută exclusiv din bani publici. Cu un consiliu de administrație, 61 de angajați și un director general care câștigă peste 4.500 de euro pe lună, Romfilatelia a devenit un exemplu emblematic de structură parazitară susținută de stat.

Ironia face ca timbrele vândute de Romfilatelia să fie tipărite tot în fabricile Poștei Române, cu utilajele și personalul Poștei. Romfilatelia contribuie doar cu designul, pentru care percepe un comision, în timp ce întregul proces de producție și livrare este realizat de aceeași Poștă care „cumpără” produsul.

„Este un ping-pong birocratic fără sens. Practic, Poșta Română tipărește timbrele, le trimite la Romfilatelia, care le facturează și apoi le returnează tot Poștei. Totul pentru un comision de 2-3% și o companie întreținută doar pentru a exista”, a explicat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei.

Salarii mari, pierderi istorice

Romfilatelia a înregistrat pierderi istorice în 2024, de peste 2,1 milioane de lei, în ciuda faptului că are doar câțiva clienți (instituții publice sau firme private) și o piață filatelică în continuă scădere. În trei dintre ultimii șase ani, compania a încheiat cu pierderi.

Cristina Popescu, directorul general, conduce Romfilatelia de 21 de ani, încă de la separarea de Poșta Română. Fost ofițer SRI în anii ’90, Popescu a acumulat un venit anual de 276.746 de lei în 2024, la care se adaugă pensia anuală de 162.624 lei, adică peste 7.000 de euro lunar în total. La aceste sume se adaugă mașină cu șofer, prime de vacanță și asigurări medicale complete, valabile inclusiv în străinătate.

Între timp, consiliul de administrație, format din cinci membri, încasează câte 2.500 de lei lunar fiecare, pentru o activitate cvasi-invizibilă.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că Romfilatelia nu își justifică existența și că activitatea sa poate fi reintegrată în Poșta Română: „Este un exemplu de cum nu trebuie să funcționeze statul. Este un caz clasic de structură duplicat, care produce costuri inutile. Nu înțeleg de ce mai avem nevoie de această companie.”

De altfel, ideea desființării sau comasării Romfilatelia a fost vehiculată de mai multe ori în ultimii ani, dar niciun demers nu a fost dus la capăt. Lipsa voinței politice și interesele din interior au blocat orice tentativă de reformă.

„Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat, iar ideea de comasare a fost constant refuzată”, a spus Valentin Ștefan.

Ministrul Miruță spune că va relua inițiativa de reorganizare a companiei, dar nu este clar dacă va primi sprijin politic. Ce este clar, însă, e că Romfilatelia funcționează ca o entitate fără rost într-un sistem public deja sufocat de ineficiență și suprastructuri, plătite generos pentru rezultate discutabile.