Un obiect care a traversat mai bine de cinci secole de istorie ajunge la Iași. Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, datat în anul 1500 și păstrat în colecția Muzeului Național de Istorie a României, va fi expus la Palatul Culturii timp de aproape o lună. Drapelul pe care este reprezentat Sfântul Gheorghe învingând balaurul va fi piesa centrală a expoziției „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței”, organizată în deschiderea Festivalului SACRUM IAȘI ART FESTIVAL.
Drapelul datat în anul 1500 va fi expus la Palatul Culturii. Pe steag este brodată scena Sfântului Gheorghe învingând balaurul.
Steagul lui Ștefan cel Mare, adus la Palatul Culturii pentru o expoziție specială
Unul dintre cele mai importante obiecte legate de figura lui Ștefan cel Mare va putea fi admirat la Iași. Steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, datat în anul 1500, va fi expus la Palatul Culturii în perioada 4-30 octombrie 2026, în cadrul expoziției „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței”.
Piesa face parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României și va fi adusă la Iași cu ocazia deschiderii Festivalului SACRUM IAȘI ART FESTIVAL.
Expoziția va fi deschisă publicului începând cu data de 4 octombrie și este organizată de Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în deschiderea Festivalului SACRUM.
Vernisajul este programat duminică, 4 octombrie 2026, de la ora 13:00. La eveniment vor lua cuvântul prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, dr. habil. Senica Țurcanu, dr. Cornel Constantin Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie a României, și dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
În centrul expoziției se află steagul de luptă atribuit lui Ștefan cel Mare, un obiect care păstrează legătura dintre domnitorul Moldovei, credința sa și Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte Athos.
Ștefan cel Mare a făcut numeroase danii către mănăstirile de la Sfântul Munte Athos, iar Mănăstirea Zografu, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestora.
Voievodul a sprijinit masiv refacerea mănăstirii, care ajunsese în ruină în veacul al XV-lea. Între 1466 și 1502, aceasta a fost rectitorită aproape integral, iar Ștefan cel Mare ar fi numit-o „mănăstirea domniei mele”.
Legătura cu voievodul este vizibilă și prin alte vestigii păstrate la Zografu. Printre acestea se află o inscripție în slavonă, mutată de pe clădirea arsenalului în interiorul turnului acesteia, care amintește de construirea unui depozit pentru corăbii în anul 1475.
Steagul de luptă a rămas la Mănăstirea Zografu până în perioada interbelică, când a fost returnat statului român. Ulterior, acesta a intrat în tezaurul României și a ajuns în colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Sfântul Gheorghe și balaurul, brodați cu fire de aur și argint
Drapelul are dimensiunile de aproximativ 1,2 pe 0,9 metri. Fundalul original era roșu, însă, după restaurare, acesta a fost aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie.
Imaginea de pe avers îl prezintă pe Sfântul Gheorghe învingând balaurul, într-o compoziție bogată în detalii.
Icoana este brodată artistic pe atlas roșu, folosindu-se fire de aur, argint și mătase în nuanțe de alb, verde și roșu. Sfântul Gheorghe este reprezentat așezat pe tron, pe o pernă roșie, în timp ce ține sabia și zdrobește balaurul cu trei capete.
Deasupra sa apar doi îngeri coborând din cer. Aceștia îi aduc sabia și scutul și îi așază pe cap o coroană împodobită cu pietre prețioase.
Vizitatorii vor avea ocazia să descopere și o mărturie materială a modului în care credința și simbolurile religioase erau legate de imaginea domnitorului și de lumea medievală moldovenească.
De asemenea, steagul de luptă nu va fi singura piesă importantă prezentată la Palatul Culturii.
Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” va reuni și machete, documentul descoperit în acest an în interiorul statuii lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii, precum și alte piese și mărturii istorice.
Acestea provin din colecțiile Muzeului de Artă, Muzeului de Istorie a Moldovei și ale Serviciului Județean Iași al Arhivelor Naționale ale României.
Astfel, expoziția își propune să aducă în același spațiu obiecte și documente care vorbesc despre personalitatea domnitorului, epoca în care a trăit și moștenirea sa istorică și culturală.
Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” poate fi vizitată la Palatul Culturii din Iași în perioada 4-30 octombrie 2026.
Timp de aproape o lună, vizitatorii Palatului Culturii vor avea astfel ocazia să vadă de aproape steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai importante obiecte asociate voievodului.
Mănăstirea Zographou este o minune arhitecturală, prezentând bogata moștenire artistică a tradiției ortodoxe bulgare. Complexul mănăstiresc este o amalgamare uimitoare a stilurilor bizantine și tradiționale bulgare, structurile sale reflectând o profundă reverență pentru arta religioasă….asta scrie pe pagina oficială !
.
Stefan a fost păcălit sa de-a bani din visteria tării Moldovei pentru niste călugări grci și bulgari?
.
Iar ăștia nu recunosc nimic?!
Bravo, analfabetule! Dar de ce aceasta manastire (bulgara, cum zici) – e tocmai pe acelasi istm grecesc la capatul caruia se afla muntele Athos?