Studiu tulburător: pandemia a accelerat îmbătrânirea creierului! Cine e cel mai afectat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un nou studiu de amploare arată că pandemia de COVID-19 nu a afectat doar plămânii și sistemul imunitar, ci și creierul uman. Chiar și în lipsa unei infecții directe cu virusul, creierul aproape 1.000 de persoane sănătoase a prezentat semne clare de îmbătrânire accelerată, spun cercetătorii.

Lucrarea, publicată în prestigioasa revistă Nature Communications și realizată de specialiști de la Universitatea din Nottingham, a analizat scanări RMN ale creierului pentru aproape 1.000 de britanici din baza de date a Biobăncii Regatului Unit. Folosind inteligență artificială și modele de învățare automată, oamenii de știință au comparat „vârsta” estimată a creierului participanților cu vârsta lor reală.

Rezultatul? Pandemia a îmbătrânit creierele participanților, în medie, cu 5,5 luni. Fenomenul a fost observat și la cei care nu au fost niciodată infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Chiar și fără COVID, pandemia ți-a lăsat urme în creier

Mai grav, studiul arată că efectul a fost mai accentuat în rândul bărbaților și al persoanelor din medii socio-economice vulnerabile. Autorii spun că nu știu exact cauza acestui declin accelerat, dar suspectează că stresul cronic generat de pandemie (izolare, anxietate, probleme financiare și teama de boală) a jucat un rol esențial.

„Acest studiu ne reamintește că sănătatea creierului este influențată nu doar de boală, ci și de mediul nostru cotidian”, a declarat Dorothee Auer, profesoară de neuroimagistică și autoare principală a cercetării.

Deși îmbătrânirea accelerată a creierului nu a fost însoțită de simptome evidente la majoritatea participanților, cei care au avut COVID au înregistrat un declin vizibil al unor abilități cognitive, în special în ceea ce privește viteza de procesare și flexibilitatea mentală.

Studiul trage un semnal de alarmă: inegalitățile sociale și economice pot amplifica impactul psihologic al crizelor sanitare, iar sănătatea mintală trebuie luată în calcul la fel de serios ca sănătatea fizică.

„Nu putem spune cu certitudine dacă aceste efecte vor dispărea în timp, dar există speranțe că sunt reversibile”, a mai adăugat Auer.

Cercetătorii cer autorităților să includă sănătatea creierului în planurile de gestionare a viitoarelor crize sanitare, precum și politici dedicate pentru reducerea vulnerabilității în rândul categoriilor defavorizate.