Sub lupa administrației Trump

După faptul fără precedent și extrem de scandalos al anulării alegerilor prezidențiale în data de 6 decembrie a anului trecut, eveniment apreciat de mulți analiști drept o lovitură de stat, după reprogramarea prezidențialelor în această primăvară, după primele reacții pe cât de dure, pe atât de sugestive ale Washingtonului, iată că acum, în aceste zile, beneficiem de o monitorizare internațională fără precedent. Cei mai mulți observatori – eu le-aș spune mesageri – vin din partea Departamentului de Stat, nu cu intenția de a confirma în vreun fel justețea celor care au decis anularea alegerilor și nici în scopul de a le influența în vreun fel sau altul. Sunt mulți asemenea emisari care au luat legătura cu vectori de opinie din România și se străduiesc să supravegheze cu atenție ceea ce se întâmplă.

Parteneriatul strategic româno-american, pentru moment suspendat, este pe muchie de cuțit. La fel cum, până ieri, alaltăieri, pe muchie de cuțit a fost și programul Visa Waiver, până când, în final, a fost de-a dreptul anulat, ca un semnal puternic pentru ca românii să înțeleagă că trebuie să-și protejeze și să-și apere cu dinții democrația. Tot din rândul acestor semnale face parte și retragerea din post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite la București, sub pretextul elegant al pensionării. Tot un pretext elegant așteaptă Washingtonul și în ceea ce privește retragerea ambasadorului nostru de acolo, căruia oficialii administrației Trump nu îi acordă nici cea mai mică considerație. La fel cum se întâmplă, de altfel, și în ceea ce-l privește pe Emil Hurezeanu, nevolnicul șef al diplomației de la București, instalat în post de către Klaus Iohannis. A început numărătoarea inversă și în ceea ce-l privește pe Ilie Bolojan, care a făcut greșeala fatală de a se subordona cu totul, cu arme și bagaje, președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, și, simultan, și Ursulei von der Leyen, ambii personificând așa-zisa mișcare progresistă, de fapt de sorginte neomarxistă și globalistă, care, în prezent, se opune celor mai multe dintre demersurile Casei Albe.

Numai cu un nou președinte, patriot, dedicat intereselor vitale ale României, non-progresist și anti-globalist, România poate merge mai departe în parteneriatul strategic cu Statele Unite, în prezent suspendat. Așa se și explică de ce avem la București mai mulți emisari importanți ai administrației Trump, cu rolul de a obține cât mai multe informații privind desfășurarea alegerilor și de a semnala cu promptitudine Washingtonului orice noi derapaje legate de parcursul democratic al României. Un asemenea emisar a venit cu dedicație la București pentru a mă contacta și a-mi solicita opiniile. Spre bucuria mea, doamna Carmen Petru este româncă de origine și, chiar dacă nu vorbește curent limba strămoșească, înțelege aproape în totalitate mesajele care i se transmit pe această cale. Această persoană lucrase direct cu domnul Kushner, și ceea ce mi se pare și mai important este asistenta Peggy Grande. Cine caută pe internet detalii despre doamna Peggy Grande rămâne uluit, constatând că această persoană, care deține mai multe poziții de forță în instituțiile coordonate de Departamentul de Stat al Statelor Unite, a fost ani buni de zile, până la retragerea din politică a acestuia, asistenta personală și șefa de cabinet a președintelui Ronald Reagan, apoi a lucrat în Departamentul de Stat în ultimul an al președinției anterioare a lui Donald Trump, iar acum, tot în calitate de conservatoare pur sânge, i s-a alăturat din nou echipei acestuia. A semnat nenumărate cărți, în special studii politice, și se bucură, la Washington, de o credibilitate fără egal. Alarmată de ceea ce se întâmplă în România, a decis să-și trimită asistenta personală, pe doamna Carmen Petru, pentru ca aceasta să constate cum de statul nostru a ajuns în situația în care a ajuns, să urmărească desfășurarea primului tur al alegerilor, apoi să se întoarcă la Washington pentru a face un raport complet, după care nu este deloc exclus să revină la București în fruntea unei echipe.

A fost o onoare pentru mine să discut, expunându-mi pe larg opiniile, cu această persoană extrem de competentă despre complexitatea evenimentelor care ne marchează și care ne pot schimba fundamental, în bine sau în rău, viitorul. Sper să am posibilitatea ca, în cursul zilei de azi sau de mâine, să public și un interviu cu acest important emisar al Statelor Unite.