Summit de pace sau summit de război?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Așa-zisa întâlnire istorică de la Ankara a membrilor NATO, aliaților și invitaților acestora definește acest summit ca unul destinat păcii sau ca o megaîntâlnire destinată războiului? Cum va suna declarația finală care se pregătește chiar în aceste momente și ce se află dincolo de această declarație finală? Formal, vom afla răspunsul pe parcursul zilei de azi. În realitate, răspunsul se va lăsa așteptat până când vor ieși la iveală toate dedesubturile.

În a doua și ultima zi a summitului de la Ankara, realitățile de pe planetă sunt sumbre. Rusia a atacat dezlănțuit Ucraina și în special Kievul cu rachete care nu au putut fi interceptate. La rândul ei și tot dezlănțuit, Ucraina a atacat până la mii de kilometri distanță obiective vitale ale Federației Ruse, continuând să distrugă capacitatea de rafinare a acestui stat până la stadiul în care Moscova e nevoită să recurgă la importul de petrol. Ceea ce nu s-a mai pomenit niciodată până în prezent. Pe celălalt front important, cel iranian, armistițiul a fost aruncat în aer. Iranienii au decis să dezlănțuie din nou războiul, începând prin a lovi trei nave care transportau petrol prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii pentru faptul că Israelul, principalul aliat al Statelor Unite, în loc să se retragă din Liban, face în continuare eforturi energice pentru a-și consolida regimul de ocupație, care a devenit efectiv și consolidat în sudul teritoriului. În plin summit, Donald Trump a ordonat represalii împotriva Iranului, iar aviația militară americană a atacat 70 de puncte strategice ale țării, inclusiv Insula Qeshm, Insula Stilk și Bandar Abbas. S-au înregistrat și explozii în Insula Kharg, principalul centru petrolier al țării. Washingtonul a decis, în același timp, reluarea sancțiunilor împotriva Iranului și, în primul rând, legat de embargoul pentru exportul de petrol. Ca urmare, pe plan mondial, prețul acestui uriaș combustibil a crescut rapid. Iranienii nu au stat nici ei cu mâna în sân și au atacat în forță cu rachete bazele militare americane din Bahrain și Kuweit. Așadar, în plin summit NATO, războaiele au crescut în intensitate.

Nu este deloc exclus ca, la capătul acestui summit la care participă 32 de state membre, la care se adaugă încă două categorii de participanți, aliați și invitați, să constatăm că, de fapt, întreaga reuniune, prezidată formal de Recep Erdogan și, în realitate, de Donald Trump, este despre bani. Despre megaafaceri cu armament. Presiunea formidabilă asupra statelor NATO de a investi în apărare minimum 5% din produsul intern brut va mări exponențial exportul de arme americane, aducând bani grei în beneficiul complexului militar al acestui stat, singurul capabil, până una alta, să ofere, desigur, contra cost, membrilor NATO armament cât de cât sofisticat și eficient. Dacă războiul dintre Federația Rusă și Ucraina, cel mai lung război din ultimele sute de ani, continuă, atunci statele europene, conform angajamentelor asumate față de Kiev, sunt obligate să bage adânc mâna în buzunar pentru a susține acest stat, amăgit că va fi primit accelerat în Uniunea Europeană și mai puțin accelerat în NATO, ceea ce ar însemna literalmente o imbecilitate.

Astăzi se redactează declarația finală și vom afla mai multe. Până una alta, este de remarcat că, din nou, Donald Trump, cu două-trei excepții, între care nu se află și România, le-a bătut obrazul statelor NATO pentru că nu s-au alăturat Washingtonului într-un război, cel din Iran, pe care aceste state îl dezaprobă și în legătură cu care nici măcar nu au fost consultate.