Cristina-Emanuela Dascălu: România, pe primul loc în Europa la șomajul în rândul tinerilor. Nu putem continua să pierdem o generație (P)

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România apare din nou în fruntea unui clasament european în care nimeni nu și-ar dori să ne găsească. O analiză publicată recent pe baza datelor Eurostat plasează țara noastră pe primul loc între statele europene analizate în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor, cu 30,8%.

Este o cifră care trebuie citită dincolo de statistici. Înseamnă tineri care termină școala sau facultatea și nu își găsesc locul pe piața muncii, tineri care își amână independența, tineri care pleacă din România și familii care văd cum investiția în educația copiilor lor nu este urmată de o perspectivă profesională reală.

Media Uniunii Europene era de 15,4%, ceea ce înseamnă că nivelul înregistrat pentru România este aproximativ dublu. În Germania, rata indicată în aceeași analiză era de 7,4%, în Polonia de 11,3%, iar în Bulgaria de 13,5%. Diferențele nu pot fi explicate prin lipsa de talent sau de disponibilitate a tinerilor români. Ele obligă la o discuție despre legătura dintre educație, economie și piața muncii.

10:22, 21 Oct 2026

Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR de Iași: „România are nevoie de o politică externă care negociază și influențează, nu doar se conformează” (P)

10:30, 19 Oct 2026

Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR de Iași: „Educația și cercetarea nu pot fi guvernate cu promisiuni scadente după încheierea mandatului!” (P)

„Nu putem continua să pregătim generații întregi de tineri fără să construim și drumul dintre școală și viața profesională. O diplomă trebuie să fie începutul unei construcții, nu începutul unei perioade de incertitudine. Atunci când aproape unul din trei tineri activi pe piața muncii este șomer, nu mai vorbim despre o problemă individuală, ci despre o problemă structurală a statului român”, atrage atenția doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.

Datele nu reprezintă, din păcate, un semnal izolat. În 2025, România avea și cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu se aflau nici în ocupare, nici în educație sau formare profesională: 19,2%, comparativ cu media europeană de 11%.

Tot în 2025, România s-a aflat printre statele europene cu cele mai slabe rezultate privind integrarea recent absolvenților pe piața muncii. Doar 72,7% dintre tinerii absolvenți analizați erau angajați, față de 83% la nivelul Uniunii Europene.

Mai mult, 15,1% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani se confruntau în 2025 cu deprivare materială și socială severă, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Privite împreună, aceste date descriu nu un accident statistic, ci o dificultate profundă a României de a le oferi tinerilor continuitate între educație, muncă și autonomie economică.

Pentru doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, soluția nu poate fi redusă la organizarea unor târguri de locuri de muncă sau la programe temporare care produc statistici bune pentru câteva luni.

„Avem nevoie de o legătură reală între ceea ce predăm și ceea ce economia românească are nevoie. Avem nevoie de orientare profesională făcută serios, de stagii și practică autentică, de parteneriate între universități, școli și angajatori și de susținerea întreprinderilor care oferă tinerilor primul loc de muncă. Dar avem nevoie și de o economie suficient de puternică încât un tânăr bine pregătit să poată vedea un viitor aici.”

Problema este cu atât mai gravă cu cât România investește ani întregi în formarea unui tânăr, iar atunci când acesta ajunge la momentul intrării pe piața muncii îi oferă prea puține punți către o carieră. Costul nu este suportat doar de tânărul care rămâne fără loc de muncă. Îl suportă familia, economia și, pe termen lung, întreaga societate.

Educația nu poate funcționa separat de politica economică. Universitățile nu pot fi evaluate doar prin numărul diplomelor eliberate, iar succesul unui sistem de învățământ nu se termină în ziua absolvirii. Un criteriu esențial trebuie să fie capacitatea de a-i oferi tânărului competențe care îi permit să își găsească locul într-o economie în permanentă transformare.

„Vorbim foarte mult despre faptul că tinerii pleacă din România. Mai rar ne întrebăm ce le oferim pentru a rămâne. Nu îi putem condamna pentru că își caută șansele în altă parte, dacă aici întâlnesc uși închise după ani de studiu. Responsabilitatea statului este să transforme educația în oportunitate, nu să îi ceară tânărului să aibă răbdare la nesfârșit.”

Pentru România, procentul de 30,8% trebuie să fie mai mult decât încă o cifră neplăcută într-un clasament european. Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru politicile din educație, muncă și economie.

Un stat care își pierde tinerii nu pierde numai forță de muncă. Pierde profesori, medici, ingineri, cercetători, antreprenori, familii și generațiile care ar fi urmat după ei. Iar într-o țară care vorbește permanent despre viitor, primul lucru pe care trebuie să îl facem este să le oferim celor care îl vor construi un motiv real să creadă că au un loc în el.