Superb domeniu din Iași, întins pe 4.000 de metri pătrați și cu un castel fabulos, va intra într-un proiect de schimbare specială – EXCLUSIV, GALERIE FOTO

Un superb domeniu din Iași, întins pe 4.000 de metri pătrați și cu un castel fabulos, va intra într-un proiect de schimbare specială. Acesta poate deveni, cu siguranță, nu doar pentru județul moldav, dar și pentru întreaga Românie, una dintre cele mai interesante atracții turistice. Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a anunțat, în exclusivitate pentru emisiunea BZI LIVE, faptul că instituția pe care o coordonează și în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei concretizează proiectul de reabilitare și restaurare la Ansamblul Castelului și Mănăstirii Miclăușeni

Celebru domeniu din Iași, întins pe 4.000 de metri pătrați și cu un castel fabulos, va intra într-un proiect de schimbare specială! Acesta poate deveni, cu siguranță, nu doar pentru județul moldav, dar și pentru întreaga Românie, una dintre cele mai interesante atracții turistice. Președintele Consiliului Județean Iași (CJI), Costel Alexe, a anunțat, în exclusivitate pentru emisiunea BZI LIVE, faptul că instituția pe care o coordonează și în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei concretizează proiectul de reabilitare și restaurare la Ansamblul Castelului și Mănăstirii Miclăușeni.

„Ne bucurăm să fim partenerii Mitropoliei în reabilitarea și restaurarea Ansamblului de la Miclăușeni. Iașul are locuri superbe și poate fi o atracție turistică a României”, a punctat Alexe.

De reamintit că, la nivelul lunii mai 2021, estimarea costurilor pentru acest proiect a fost de 46,4 milioane de lei, fără TVA, pentru 3 ani. Cu siguranță, acum, suma a crescut cu aproximativ 30 la sută, având în vedere inflația și majorarea prețurilor.

Superb domeniu din Iași, întins pe 4.000 de metri pătrați și cu un castel fabulos, va intra într-un proiect de schimbare specială

Astfel, banii pentru etapa de reabilitare și restaurare ar putea proveni din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau fonduri europene nerambursabile.

Anul acesta, foarte probabil, ar putea fi implementat. Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB) a decis să facă intervenții de urgență încă din 2021, pentru a salva de la distrugere Castelul Sturdza de la Miclăușeni, județul Iași. În acest sens, Arhiepiscopia Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a solicitat sprijinul Consiliului Județean Iași, în vederea realizării unui parteneriat care să ducă la o finanțare prin Programul Operațional Regional, exercițiul 2021-2027. Parteneriatul este intitulat „Valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Castelului și Mănăstirii Miclăușeni din Județul Iași”.

La nivelul regiunii, strategiile integrate de dezvoltare urbană, precum și cele de dezvoltare locală, prevăd acțiuni în domeniul turismului cultural și balnear cu un orizont de realizare la nivelul anului 2030. Acestea cuprind peste 60 de proiecte, cu un buget total de aproximativ 140 de milioane de euro, incluzând operațiuni precum reabilitare, restaurare, dotare muzee, monumente istorice, clădiri de patrimoniu, case memoriale, precum și dezvoltarea infrastructurii turistice din stațiuni balneare și investiții în securitatea spațiilor publice. Potențialul turistic oferă posibilitatea dezvoltării zonei pe baza unei abordări integrate a sectorului turism-cultură.

Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică în stil neogotic

Castelul de la Miclăușeni a fost ridicat între anii 1880-1904 chiar de Gheorghe Sturdza pe locul unui vechi conac boieresc. Totuși, începutul adevărat pentru ceea ce se află astăzi în această zonă pleacă din negura vremurilor, de la începutul anului 1400. Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică în stil neogotic. Un incendiu nimicitor l-a devastat, distrugerea sa cu brutalitate fiind făcută de soldații ruși. După instaurarea regimului comunist în România, acesta a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic.

În fapt, la Miclăușeni este vorba despre un întreg ansamblu monumental. Asemeni Palatului de la Ruginoasa sau Conacului „P.P. Carp” de la Țibănești, enigmaticul Castel Sturdza te transpune, în doar câteva minute, într-o altă lume, plină de parfum romantic și amintiri sensibile legate de ceea ce s-a petrecut aici de-a lungul a mai bine de un secol. Ca dovadă a faptului că vorbim de un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu, trebuie arătat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea Luncii Siretului.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, urmașii lui Lupu Prăjescu au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza cu care se înrudeau

Domeniul a devenit cunoscut sub denumirea de „Miclăușeni” după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623). La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea. Printr-un testament din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu și nepoatei sale, Safta, fiului său, totul cu heleșteie și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând descendenți, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza cu care se înrudeau.

La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Aici locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi care și astăzi poartă nume de meserii, precum Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter, în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit, în perioada 1821-1823, o biserică de curte în apropierea castelului. Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățișat ideile revoluționarilor de la 1848. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina („Catinca”). Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863.

În acest context, un superb domeniu din Iași, întins pe 4.000 de metri pătrați și cu un castel fabulos, va intra într-un proiect de schimbare specială.