Supriza mileniului. Klaus Iohannis a votat și făcut o declarație la care nu se aștepta nimeni, asta e culmea, culmilor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța alegerilor prezidențiale de duminică pentru viitorul țării, după ce a votat la o secție din Sibiu, alături de soția sa, Carmen.

„Nu votăm doar pentru o persoană sau pentru un partid. De data aceasta votăm chiar pentru direcţia pe care o va lua România în anii care urmează”, a spus Klaus Iohannis, după ieșirea de la urne.

Klaus Iohannis, despre progresul economic al României

Fostul președinte a evidențiat progresul economic al țării în ultimul deceniu. El a menționat că PIB-ul s-a dublat, iar venitul mediu al românilor a crescut semnificativ.

„Am avut şi noroc şi am şi muncit noi, în România, toţi, în ultimii 10 ani şi lucrurile au mers bine” a afirmat Iohannis.

Klaus Iohannis a subliniat importanța poziției României în UE. El consideră că țara noastră este respectată în Uniune și la nivel global.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, românii își exprimă votul motivați în principal de teme economice și de dorința de stabilitate. Potrivit datelor recente, instabilitatea economică internă (53%), teama de boală (44%) și incertitudinea politică (35%) sunt principalele preocupări ale alegătorilor.

16:20, 01 Jul 2026

Fostul comandant al armatei Ucrainei, gata să candideze la președinție. Condiția discutată cu Volodimir Zelenski

De asemenea, românii se așteaptă la măsuri concrete precum creșterea TVA, plecarea companiilor străine sau scăderea inflației, semnalând o dorință clară pentru un lider capabil să gestioneze eficient crizele actuale.

Ce îi determină pe români să voteze

Instabilitatea economică internă – 53%

Boala/sănătatea – 44%

Instabilitatea politică – 35%

Războiul și alianțele geopolitice (cu Rusia, NATO, UE) – în total 47% indică preocupări legate de securitate

Temeri economice concrete:

Creșterea TVA (15%)

Posibila plecare a companiilor străine (17%)

Tăierea salariilor bugetarilor (11%)

Scăderea inflației și creșterea salariilor (13% și 15%)