Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc. De ce este zi de post și ce semnificație are

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La sfârșitul lunii august, Biserica Ortodoxă prăznuiește una dintre cele mai puternice sărbători, și anume: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Praznicul are o încărcătură aparte, fiind ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, înainte ca, la 1 septembrie, să înceapă unul nou. Totodată, ziua este una de post, credincioșii fiind chemați la înfrânare și rugăciune.

Credincioșii sunt chemați la înfrânare și rugăciune. Sfântul Ioan a pregătit oamenii pentru venirea lui Hristos.

Azi are loc sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea amintește de sfârșitul tragic al celui care L-a vestit pe Hristos și a chemat oamenii la pocăință. Potrivit Evangheliei, Sfântul Ioan a ajuns în temnița lui Irod după ce l-a mustrat pe acesta pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său. Curajul de a spune adevărul avea să-i aducă moartea.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Una dintre explicațiile tradiționale este legată chiar de împrejurările în care a avut loc uciderea sa.

Irod își sărbătorea ziua de naștere printr-un ospăț, iar, după dansul Salomeei, fiica Irodiadei, împăratul i-a promis acesteia că îi va oferi orice va cere. La îndemnul mamei sale, Salomeea a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul.

02:00, 03 Sep 2026

FOTOVIDEO Un preot din Iași a afișat o listă a rușinii pe ușa bisericii! În schimb, fiica sa se laudă cu note de plată de 20.000 de lei la restaurante!

02:00, 01 Sep 2026

Astăzi începe anul bisericesc! De ce Biserica Ortodoxă începe un nou an pe 1 septembrie și ce semnificație are această zi

Astfel, ospățul fără măsură, patimile și lipsa de cumpătare au dus la una dintre cele mai cunoscute tragedii relatate în Evanghelie. Prin post, credincioșii sunt îndemnați să nu repete, simbolic, comportamentul lui Irod și să se apropie, în schimb, de viața înfrânată și aspră dusă de Sfântul Ioan în pustiu.

Există și tradiția potrivit căreia această zi ar prefigura Vinerea Patimilor. Așa cum creștinii postesc vinerea, în amintirea răstignirii Mântuitorului, tot astfel ar trebui să postească și la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.

O sărbătoare cu o puternică semnificație

Alături de Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului, praznicul este așezat în ultima lună a anului bisericesc, august, într-o succesiune cu o simbolistică aparte.

Schimbarea la Față arată chipul de slavă pe care îl poate avea omul unit cu Hristos, iar Adormirea Maicii Domnului vorbește despre trecerea de la stricăciune la nestricăciune. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul amintește, la rândul său, de chemarea la pocăință și de nădejdea mântuirii pentru cei care nu rămân străini de această chemare.

Prin așezarea celor trei sărbători în luna august, ultima lună a anului bisericesc, este sugerată și trecerea lumii acesteia și perspectiva „cerului nou și pământului nou”, despre care vorbește Apocalipsa.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia și a Elisabetei, descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Ioan s-a născut cu aproximativ șase luni înaintea lui Iisus, iar venirea sa pe lume a fost însoțită de un moment miraculos. Pentru că nu a crezut în vestea adusă de înger, Zaharia a rămas mut până în momentul în care copilul a primit numele Ioan.

Despre o mare parte din viața sa nu există informații. Se știe însă că Sfântul Ioan s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de nevoință și înfrânare. Mai târziu, a început să predice și să cheme oamenii la pocăință. Misiunea sa nu a fost doar aceea de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și de a-L descoperi lumii drept Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Botezătorul l-a mustrat public pe Irod pentru relația sa cu Irodiada, soția fratelui său. Irodiada l-a urât pentru acest lucru și a căutat să se răzbune.

Momentul decisiv a venit la ospățul organizat de Irod cu ocazia zilei sale de naștere. Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața invitaților și l-a impresionat pe Irod. Acesta i-a promis că îi va da orice va cere.

La sfatul mamei sale, tânăra a cerut capul lui Ioan Botezătorul.

Deși Irod ar fi vrut să evite uciderea lui Ioan, promisiunea făcută în fața invitaților l-a determinat să poruncească executarea. Sfântul Ioan, aflat în temnița din castelul lui Irod de la Maherus, a fost decapitat, iar capul său a fost adus Salomeei.

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost pierdut de trei ori

Potrivit tradiției Bisericii, după moartea Sfântului Ioan, capul său a avut o istorie aparte, fiind pierdut și descoperit de trei ori.

Prima dată, Sfânta Ioana, soția dregătorului lui Irod, ar fi luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei și l-ar fi îngropat la Ierusalim, pe Muntele Eleonului, într-un vas de lut.

Mai târziu, un om bogat, care renunțase la viața sa și devenise monah, luând numele Inochentie, s-a așezat în apropierea locului. În timp ce săpa pentru a-și construi o chilie și o biserică, acesta a descoperit vasul în care se afla capul. Prin descoperire dumnezeiască, a aflat cui îi aparținea. Înainte de moarte, de teamă ca sfintele moaște să nu fie profanate, le-a ascuns din nou.

Prima aflare a cinstitului cap este legată de vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan s-ar fi arătat unor călugări și le-ar fi poruncit să dezgroape capul său.

În timpul călătoriei, călugării au întâlnit un olar și i-au încredințat acestuia sacul în care se afla capul. Potrivit tradiției, Sfântul Ioan i s-ar fi arătat olarului și i-ar fi cerut să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, acesta a păstrat racla și a primit numeroase binefaceri.

Ulterior, racla a ajuns la un monah arian, Eustatiu, care locuia într-o peșteră și pretindea că minunile care se petreceau acolo se datorau propriilor sale puteri. Știind că urma să fie exilat, acesta a ascuns capul Sfântului Ioan în pământ.

Ani mai târziu, în anul 452, arhimandritul Marcel, starețul unei mănăstiri din apropierea orașului Emesa, ar fi văzut un foc mare în zona peșterii, în timp ce călugării cântau psalmi. Astfel, a fost descoperit din nou capul Sfântului Ioan, aceasta fiind considerată cea de-a doua aflare.

În perioada luptelor împotriva sfintelor icoane, capul a fost ascuns din nou, de această dată la Comane. În anul 860, acesta ar fi fost adus la Constantinopol de Sfântul Ignatie, în vremea împăratului Mihail. Aceasta este considerată cea de-a treia și ultima aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul.

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul încheie astfel ciclul marilor sărbători ale anului bisericesc și lasă în urmă o lecție despre cumpătare, adevăr și pocăință.