Țara ghinioanelor și Găurica oltenească

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

De multă vreme, mai exact de vreo 30 de ani, ne-am lămurit că România este țara unor singularități demne de trecut într-o carte a recordurilor, alta decât cea lansată în 1954 de frații Norris și Ross McWhirter și cunoscută ca Guinness Worlds Records.

Pentru țara asta a noastră, pe care cu amărăciune, unii dintre noi o numesc săraca țară bogată, ar trebui inventată o carte a recordurilor nedorite și dătătoare de bătăi de cap. Câteva exemple o să ne ajute în argumentația noastră.

1. România este singura țară europeană, creștină și ortodoxă, care și-a împușcat președintele în ziua de Crăciun, înlocuindu-l cu un ateu declarat.
2. România este singura țară din Europa în care președintele în funcție (Ion Iliescu), a chemat în ajutor minerii împotriva populației civile.
3. România este țara din Europa cu cea mai mare incidență a cazurilor de tuberculoză, sifilis, hepatita C, cancer de col uterin și pulmonar.
4. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a accidentelor rutiere grave.
5. România este, conform Transparency International, țara cea mai coruptă din Europa.
6. România este țara cu cea mai importantă contribuție la traficul de carne vie.
7. România se află, alături de Jamaica, Nigeria,  Vietnam, Somalia, Pakistan și India, în plutonul fruntaș al țărilor exportatoare de infractori la nivel mondial.
8. România este singura țară europeană al cărei partid majoritar în Parlament și-a dat jos propriul guvern, de două ori într-un an.
9. România este singura țară europeană al cărei guvern, din dorința de a avea alegeri anticipate, este instalat cu intenția declarată de a fi demis.

În fine, exemplele ar putea continua la nesfârșit dar din toată această dramă națională se conturează o întrebare chinuitoare: de ce nu merge și la noi treaba așa cum merge în alte țări?

Unii s-ar putea pierde în considerații socio-politice, alții ar spune ceva de teoria conspirației, în fine, noi vă propunem o explicație mai simplă, din folclorul oltenesc, a cărei morală este că suntem un neam ghinionist prin vocație. 

Cică într-un târg din Oltenia era o librărie intitulată Găurica, proprietatea fraților Tică și Tache, de la care toată lumea cumpăra cele necesare scrisului. Prin urmare, Sucă merge într-o zi la Găurica să cumpere tuș dar îl găsește doar pe Tache, care-i spune că nu-i poate vinde marfa fără a fi și Tică de față. A doua zi, era prezent doar Tică iar Sucă pleacă din nou acasă fără tuș. În fine, când reuși să-i găsească pe amândoi, tușul se terminase de mult. La fel de nedumerit ca noi, Sucă se așează obidit pe marginea drumului și recapitulă oltenește: când fu Tache nu fu Tică, când fu Tică nu fu Tache, când fu Tache și fu Tică, nu fu tuș la Găurică.

Cam așa stau lucrurile și-n politica dâmbovițeană, n-avem și noi odată noroc de niște politicieni pricepuți și devotați națiunii, care să fie prezenți atunci când este nevoie de ei și care să aducă un minim folos țării care-i plătește.