Tensiuni majore în Coaliția de Guvernare! Premierul Ilie Bolojan amenință cu demisia, în timp ce românilor li se impun măsuri de austeritate

Duminică, 31 august 2025, în cadrul unei ședințe tensionate ce a durat peste patru ore, premierul Ilie Bolojan i-a amenințat pe liderii partidelor din Coaliție că își va da demisia dacă nu va fi acceptată propunerea sa de reducere a numărului de angajați din administrația publică cu 45%, ceea ce înseamnă desființarea a aproximativ 70.000 de posturi.

Acest moment de criză a avut loc la Palatul Victoria, la reuniunea în care se dezbătea pachetul de reformă a administrației publice, al șaselea din seria de măsuri planificate, dar care a fost amânat repetat din cauza divergențelor.

Premierul Ilie Bolojan amenință cu demisia

Surse liberale au declarat că, după ore întregi de discuții aprinse, Bolojan a spus fără echivoc: „Nu are rost să mai stau, în condițiile acestea!”. Această replică a evidențiat frustrarea premierului față de refuzul celorlalți lideri din coaliție de a accepta o reducere a aparatului bugetar. Ședința care ar fi trebuit să fie urmată de o ședință de Guvern nu a mai avut loc, iar comunicarea oficială s-a rezumat la faptul că „nu vor fi declarații azi”.

Problema principală a fost mărul discordiei legat de procentul tăierilor din administrație. Inițial, liderii partidelor guvernamentale agreaseră o reducere de 25%, adică eliminarea a circa 40.000 de posturi. Totuși, în ultimele zile, premierul Bolojan și-a schimbat poziția fără consultări cu partenerii, propunând o reducere mult mai mare – 45%. Această schimbare unilaterală a stârnit un val de nemulțumiri în Coaliție, în special din partea PSD, care a amenințat chiar că se va retrage din ședința de Guvern când urma să fie discutată reforma administrației.

Sursele din PSD explică că propunerea premierului s-a bazat pe o interpretare a datelor potrivit cărora schema de personal în administrația locală este ocupată doar în proporție de 68%, ceea ce înseamnă că reducerea cu 25% a posturilor ocupate nu ar aduce economii reale. În consecință, Bolojan a cerut eliminarea atât a posturilor ocupate, cât și a celor vacante, ajungând astfel la o reducere de 45%. Liberalii, pe de altă parte, au susținut o variantă intermediară de 40%, ceea ce ar însemna totuși concedierea a circa 13.000 de angajați.

În replică, liderii social-democrați au cerut o amânare pentru mai multe calcule și analize, arătând că decizia finală nu poate fi luată încă. În cadrul aceleiași ședințe, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că în prezent există 177.000 de posturi în administrația locală, iar 68% dintre acestea sunt ocupate. Aceasta înseamnă aproximativ 120.000 de angajați activi.

Pe fondul acestor dispute, premierul Bolojan a avut o reacție dură, spunând că dacă nu există consens asupra reformei, el nu mai are rost să rămână în funcție. Potrivit surselor HotNews și Libertatea, el a transmis: „Dacă nu suntem în stare să facem o reformă simplă, să tăiem 10 la sută din administrația locală, căutați altă soluție, fără mine. Să vină altcineva care să își impună punctul de vedere”.

Bolojan amenință că pleacă, în loc să îndrepte lucrurile

În timp ce Bolojan amenință că va pleca din funcție, criticii spun că în loc să încerce să îndrepte lucrurile și să găsească soluții echilibrate, premierul insistă pe tăieri drastice care ar putea face românii să sufere de pe urma lipsei serviciilor publice esențiale. Mai mult, tăierile masive în administrație ar putea genera un efect devastator asupra familiilor angajaților concediați și ar putea crește riscul sărăciei și chiar al foametei în anumite zone.

Reuniunea a fost un adevărat „război al surzilor”, în care partidele nu au reușit să cadă de acord asupra procentului tăierilor. În final, proiectul de reformă a fost amânat până pe 15 septembrie, lăsând în suspans soarta a zeci de mii de angajați din administrația locală.

Pe lângă această problemă, premierul Bolojan trebuie să gestioneze și alte proiecte din pachetul 2 de măsuri economice și fiscale, printre care reformele privind pensiile magistraților, sănătatea, guvernanța companiilor de stat, și măsuri fiscale menite să asigure sustenabilitatea financiară a României. Premierul și-a anunțat intenția de a-și angaja răspunderea în Parlament pe aceste legi în data de 1 septembrie, în ciuda tensiunilor din coaliție.

În timp ce tensiunile cresc, românii așteaptă cu îngrijorare ca liderii politici să renunțe la jocurile politice și să găsească soluții responsabile pentru o administrație eficientă, fără a-i lăsa pe cetățeni să sufere din cauza unor decizii pripite și disproporționate.