Tensiuni uriașe în Marea Egee! Recep Tayyip Erdogan amenință Grecia cu o reacție dură

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, lansează un nou avertisment către Grecia în disputa privind statutul militar al insulelor din Marea Egee. Liderul de la Ankara îi cere Atenei să renunțe la consolidarea prezenței militare pe insulele pe care Turcia le consideră supuse obligației de demilitarizare și avertizează că, în caz contrar, țara sa va reacționa.

„Turcia va face ceea ce este necesar”, a declarat Recep Tayyip Erdogan atunci când a fost întrebat despre posibilul răspuns al Ankarei în cazul în care Grecia își continuă politica militară în Marea Egee.

Declarațiile au fost făcute în timpul zborului de întoarcere de la Bișkek, unde președintele turc participase la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Recep Tayyip Erdogan acuză Atena că merge „pe un drum greșit”

Liderul turc a cerut Greciei să renunțe la ceea ce consideră a fi o politică greșită și să oprească militarizarea insulelor asupra cărora există dispute privind regimul juridic.

Recep Tayyip Erdogan a susținut că Ankara nu urmărește să pună mâna pe teritorii aparținând altor state și că Turcia își dorește relații bazate pe buna vecinătate cu Grecia. În același timp, el a avertizat că răbdarea Ankarei nu trebuie interpretată drept slăbiciune.

„Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”, a transmis președintele turc.

Conflictul privind statutul militar al mai multor insule din Marea Egee reprezintă una dintre cele mai vechi surse de tensiune dintre cele două state.

Turcia își bazează poziția pe prevederile Tratatului de la Lausanne din 1923 și ale Tratatului de Pace de la Paris din 1947, susținând că mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez ar trebui să aibă un statut demilitarizat.

Grecia respinge însă interpretarea Ankarei și afirmă că suveranitatea sa asupra insulelor este clar stabilită de dreptul internațional.

În cazul insulelor Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena susține că Tratatul de la Lausanne impune anumite restricții, dar nu interzice în totalitate prezența unor forțe militare, de poliție sau de jandarmerie. Pentru Limnos și Samothrace, Grecia invocă ulterior Convenția de la Montreux din 1936, despre care afirmă că a modificat regimul stabilit anterior.

O altă dispută privește insulele din Dodecanez. Grecia argumentează că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia pentru a cere demilitarizarea teritoriilor grecești.

Atena invocă dreptul la autoapărare

Grecia își justifică menținerea capacităților defensive pe insule prin situația de securitate din Marea Egee. Atena indică inclusiv prezența militară turcă de pe coasta continentală, dar și amenințarea formulată de Ankara privind posibilitatea unui conflict dacă Grecia își extinde apele teritoriale.

Guvernul elen invocă, de asemenea, dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei Organizației Națiunilor Unite.

În martie 2026, Ministerul grec de Externe a respins drept „nefondate” solicitările Ankarei privind demilitarizarea insulelor și a precizat că postura defensivă a Greciei nu poate face obiectul negocierilor.

Noile declarații ale lui Recep Tayyip Erdogan readuc astfel în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute dintre cele două state membre NATO, chiar dacă Ankara și Atena au continuat în ultimii ani dialogul diplomatic pentru reducerea tensiunilor.