Tipuri de compost. Ce facem cu resturile vegetale?

Pentru o grădină şi o curte de vis, în afară de seminţele şi plantele potrivite, ai nevoie de fertilizare. Ideal este să foloseşti îngrăşământ natural, adică ceva care nu poluează mediul. Orice plantă are nevoie de un stimul pentru creştere şi dezvoltare. Spre exemplu, trandafirii puşi toamna trebuie fertilizaţi chiar de la început de primăvară. Astfel, se dezvoltă armonios. Ce facem cu resturile vegetale şi câte tipuri de compost există? Află din materialul de mai jos.

Da, plantele pot creşte şi fără nici un fel de îngrăşământ. Nimeni nu spune că e obligatoriu să îl folosim. Totuşi, el asigură nu doar o plantă frumoasă, ci şi un sol plin de nutrienţi. Ca să fie însă bine pentru mediu, îngrăşămintele chimice din comerţ ar trebui evitate complet. Avem, în schimb, la dispoziţie câteva tipuri de compost, care ne ajută să scăpăm şi de resturile vegetale.

Fertilizare naturală – Avantaje

Uite de ce este bine să apelezi la fertilizarea cu îngrăşământ natural:

• activitatea biologică din sol este stimulată;
• îngrăşământul este foarte uşor asimilat de plante;
• se neutralizează pH-ul solului;
• se îmbunătăţeşte calitatea solului;
• solul se încălzeşte mai repede, lucru ce duce la dezvoltarea rădăcinilor plantelor mai rapid;
• se reduc vizibil grămezile de gunoi de la gropile de gunoi din oraş;
• solul îşi păstrează umiditatea cu până la 35% mai mult;
• plantele devin mai puternice.

Tot ce trebuie să ştii despre compost

Întreţine solul şi stimulează creşterea plantelor. Mai întâi delimitează un spaţiu în grădină, folosind scânduri. Astfel, ţii la depărtare compostul de casă, nu te deranjează mirosul şi nici găinile vecinilor nu-l vor scurma. Pune acolo, fără să amesteci, resturile din bucătărie (coji de ouă, resturi de la legume şi fructe), frunzele verzi şi uscate, alte deşeuri organice. Acesta este modul ideal de reciclare a deşeurilor care provin din activităţile casnice şi de grădinărit.
Compostul este ideal pentru flori (după ce plantezi trandafirii, pune compost în jurul lor la mijlocul primăverii), dar şi pentru arbuşti şi pomi fructiferi.

Iată şi câteva tipuri de compost:

• compost de casă. I se mai spune şi vermicompost. Se face din deşeuri menajere şi cu ajutorul ramelor;
• compost de grădină / curte. Acesta se pregăteşte dintr-un mix de resturi vegetale şi deşeuri zootehnice;
• compost comunitar. Este vorba despre compostul care se poate pregăti din resturile menajere de la oraş. În loc să ajungă la groapa de gunoi a oraşului, ele pot fi puse la compost;
• compost pentru ciupercărie. Se pregăteşte din gunoi de păsări şi cal, împreună cu paie de grâu, nu mai vechi de un an, dar şi cu substanţe minerale;
• compost de câmp. Se face din iarbă tunsă ori cosită.

Uite câteva reguli pentru un compost reuşit

Ţine cont şi de acest lucru:

• spaţiul pentru compost trebuie să fie ferit de soare, dar şi de umezeală;
• primul strat de pe sol trebuie să fie de crengi mărunţite. Astfel asiguri circularea aerului;
• peste crengile mărunţite se pun materialele tocate în straturi;
• peste resturi se pun pământ de grădină, bălegar, cenuşă şi alte materiale organice;
• la final, se acoperă cu iarbă uscată. Aceasta are rolul de a menţine umiditatea;
• după 3-4 săptămâni, dacă vrei, poţi amesteca straturi, ca să accelerezi procesul de descompunere. Repetă acest pas o dată la 5-6 săptămâni.