Tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă de Rusalii, atunci când Duhul Sfânt s-a pogorât peste cei 12 apostoli

Duminică, 8 iunie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Pogorârea Duhului Sfânt, sărbătoare cunoscută și drept Cincizecimea sau Rusalii. Cu acest prilej, creștinii respectă o serie de tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație. Cincizecimea este ultima sărbătoare dintre praznicele împărătești legate de Învierea Domnului Iisus Hristos, aceasta fiind cea care încheie ciclul pascal.

Pogorârea Duhului Sfânt: istoric și semnificație

În ziua Cincizecimii, adică la 50 de zile de la Învierea Domnului Iisus Hristos, Duhul Sfânt s-a pogorât peste cei 12 apostoli, care au devenit astfel propovăduitori ai Evangheliei. Coborârea Duhului Sfânt peste apostoli constituie un moment fundamental pentru biserică. În această zi se formează prima comunitate de creștini. Atunci când a avut loc Pogorârea Duhului Sfânt, toți cei 12 apostoli se aflau în același loc. Atunci, din cer, s-a auzit un vuiet mare, iar apostolii au auzit „o suflare de vânt ce vine repede”. În acel timp, fiecare apostol a văzut deasupra celorlalți pe Duhul Sfânt sub forma unor limbi de foc.

RomaniaTV

Soţia celui mai temut interlop al României tună şi fulgeră: S-ar putea să se trezească BALAURUL!

Observatornews.ro

Amenzi drastice introduse în Grecia pentru şoferi: pot plăti 8.000 de euro şi rămâne fără permis 4 ani

În acest moment, apostolii „s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”. Îndată, aceștia au început să spună despre faptele minunate ale lui Dumnezeu în limbi străine pe care, până atunci, nu le cunoşteau. Astfel, puteau fi înţeleşi de toate popoarele pământului. Pogorârea Duhului Sfânt este una dintre cele mai vechi sărbători creștine și, totodată, este ziua în care se celebrează nașterea Bisericii Creștine. Aceasta se sărbătorește încă din vremea Sfinților Apostoli. Până spre sfârșitul secolului al IV-lea, la 50 de zile după Înviere, se sărbătoreau atât Pogorârea Duhului Sfânt, cât și Înălțarea, care abia în secolul V a fost fixată la 40 de zile după Paște, astfel că nu s-a mai sărbătorit în același timp cu Cincizecimea.

02:00, 16 Jun 2025

A început postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel! Are o durată de 13 zile și numără 6 zile de dezlegare la pește

02:00, 14 Jun 2025

Duminică e lăsatul secului pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, supranumit și Postul de Vară  

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în ziua de Rusalii

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt este cunoscută în rândul românilor drept Rusalii. Denumirea vine de la sărbătorea păgână a trandafirilor, care, în Roma Antică, era dedicată morţilor. Creştinii au preluat acest obicei, iar în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, în bisericile ortodoxe din întreaga ţară, se face pomenirea morţilor. În această zi de sărbătoare, în bisericile ortodoxe, se sfințesc ramuri de tei sau de nuc. Acestea simbolizează limbile de foc care s-au pogorât peste cei 12 apostoli. În plus, nucul și teiul au un simbolism apropiat de cel al Duhului Sfânt.

Frunzele de nuc, datorită iodului pe care îl conțin, au efect terapeutic asupra trupului, în timp ce Duhul Sfânt are efect terapeutic asupra sufletului. La fel stă situația și în cazul teiului, ale cărui flori au proprietăți medicinale și sunt înmiresmate, așa cum și Duhul Sfânt înmiresmează viața creștinilor cu darurile sale. Aceste ramuri, odată sfințite, sunt duse de credincioși acasă și sunt puse la porți sau la intrările în locuințe. Deoarece aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu, este bine ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ca simple crengi, ci trebuie arse sau îngropate în pământ. Cu o zi înainte de Rusalii, creștinii ortodocși sărbătoresc Moșii de Vară, o zi dedicată celor trecuți în neființă, când se dă de pomană și se respectă o serie de tradiții și obiceiuri.