Comunitatea din Râșca și lumea culturală suceveană trec printr-o dublă pierdere. Profesorul și scriitorul Ioan Țicalo, în vârstă de 81 de ani, a murit miercuri, 7 octombrie 2026, iar la scurt timp după el s-a stins fiica sa, Mihaela Grădinariu, profesoară de limba și literatura română, poetă și critic literar, care avea 56 de ani. Cei doi au fost legați nu doar prin familie, ci și prin aceeași pasiune pentru educație, literatură și cultură.
Moartea lui Ioan Țicalo a adus miercuri vestea tristă în comunitatea din Râșca. Profesorul și scriitorul și-a dedicat o mare parte din viață școlii și literaturii, fiind cunoscut atât prin activitatea sa didactică, cât și prin volumele publicate de-a lungul anilor.
La doar câteva ore după dispariția tatălui său, familia a primit o nouă lovitură. Fiica acestuia, Mihaela Grădinariu, s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani. Pentru oamenii care i-au cunoscut, pierderea celor doi, într-un interval atât de scurt, este cu atât mai greu de acceptat.
Tatăl și fiica și-au legat viața de școală și literatură
Ioan Țicalo s-a născut la 16 aprilie 1945, în Sinăuții de Jos, județul Botoșani. A devenit profesor de limba și literatura română, dar și scriitor, eseist și critic literar, iar cea mai mare parte a activității sale a fost legată de Râșca.
A debutat publicistic în anul 1990, în revista „România literară”. În 2002 și-a publicat primul volum, „În Poiana lui Ioan”, după care a continuat să scrie și să publice constant.
Printre cărțile sale se numără „Crucea părintelui Visarion”, „Blestemul”, „Meandre”, „Scara”, „Pojar”, „Rătăcitorii”, „Zarea de sub amurg”, „Vremuri maștere”, „Granița blestemată” și „Pământul – casa iubirii”.
Pentru activitatea sa literară, Ioan Țicalo a primit, printre altele, premiile „Constantin Ciopraga” și „Opera Omnia”.
Fiica sa a urmat un drum apropiat, dedicându-se la rândul ei educației și literaturii.
Mihaela Grădinariu s-a născut la Fălticeni, pe 3 septembrie 1970. A absolvit Colegiul Național „Nicu Gane”, apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În 2016 a obținut titlul de doctor în filologie, cu distincția „magna cum laude”, iar între 2019 și 2022 a urmat cursuri postdoctorale la aceeași universitate.
Din 1994 a predat limba și literatura română la Școala Gimnazială Râșca. A ocupat și funcția de consilier educativ timp de 12 ani, a fost metodist al Inspectoratului Școlar și a coordonat activitatea cercului pedagogic al profesorilor de limba română din zona Fălticeni.
În literatură, a debutat în 2012, în revista „Convorbiri literare”. A publicat șapte volume de poezie, între care „Biserica de cuvinte”, „Aspida mireasă” și „Oglindă pentru spaimele luminii”. „Biserica de cuvinte” a fost tradus și în limba germană.
Mihaela Grădinariu a semnat peste 250 de prefețe, cronici și recenzii literare și a colaborat cu mai multe publicații culturale. A fost membră a Societății Scriitorilor Bucovineni și a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași.
Activitatea sa a fost recompensată cu mai multe premii și distincții, printre care Premiul pentru debut „Traian Olteanu”, titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean”, Premiul „Ioanid Romanescu” și Ordinul „Meritul Bucovinei”.
A dus numele Râșcăi la festivaluri din țară și străinătate
Dincolo de școală și literatură, Mihaela Grădinariu a avut un rol important în viața culturală a comunei Râșca. Din 2001 a coordonat grupul vocal bărbătesc „Flori de Măr”, formație a Căminului Cultural Râșca.
Sub îndrumarea sa, grupul a participat la numeroase festivaluri de folclor și muzică corală religioasă, obținând mai multe premii. „Flori de Măr” a reprezentat comuna și în afara țării, cu participări în Ungaria, Polonia, Elveția și Republica Moldova.
Grupul a colaborat inclusiv cu Grigore Leșe și cu Institutul Cultural Român și a ajuns să susțină un concert și la Casa Regală a României.
Pentru întreaga activitate desfășurată în educație și cultură, Mihaela Grădinariu a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Râșca”.
Primarul comunei Râșca, Ionuț Andreica, a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea profesoarei, evidențiind rolul pe care aceasta l-a avut în comunitate.
„Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care rămân în ea, chiar și atunci când nu mai sunt. Fire puternică, cu un caracter aparte, o voce, un om pe care știai că te poți baza. La orice oră. Pentru orice problemă. Profesor, poetă, scriitoare și critic literar, cetățean de onoare, om al bisericii și al comunității, om al satului românesc. A fost un om care a știut să unească școala cu biserica, literatura cu credința, satul cu cultura, tradiția cu prezentul. Și poate că aceasta este cea mai frumoasă moștenire: oamenii în care ați rămas. Să vă fie cerul lumină și veșnicia liniște!”, a transmis primarul.
Moartea lui Ioan Țicalo și, la scurt timp, a fiicei sale lasă în urmă o familie îndoliată și o comunitate care pierde două personalități implicate timp de decenii în educație și cultură.
Cei doi rămân în memoria oamenilor din Râșca prin cărțile pe care le-au scris, prin generațiile de elevi pe care le-au format și prin proiectele culturale în care s-au implicat. Pentru comunitate, dispariția lor în același interval scurt înseamnă pierderea a două generații ale aceleiași familii, unite de aceeași pasiune pentru școală, literatură, credință și tradiție.