Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decis, în ședința desfășurată la sfârșitul lunii septembrie 2025, extinderea calendarului liturgic cu trei noi sfinți și două mari sărbători, dar și validarea icoanelor și a textelor liturgice pentru cele 16 românce canonizate în vară. Decizia marchează o etapă importantă pentru viața spirituală a credincioșilor, dar și pentru memoria cultural-religioasă a poporului român.
Cine sunt cei trei noi sfinți trecuți în calendar
Potrivit comunicatului transmis de Patriarhia Română și preluat de agenția Basilica, BOR îi va prăznui începând cu anul viitor pe:
- Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu – pe 11 mai;
- Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu – pe 24 februarie;
- Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei și Jicei – pe 18 martie.
Acești sfinți sunt legați de tradiția athonită și balcanică, iar recunoașterea lor în calendarul BOR confirmă legătura profundă dintre monahismul românesc și cel universal ortodox. Două icoane făcătoare de minuni, sărbători oficiale. Pe lângă noile nume înscrise în sinaxar, Sfântul Sinod a aprobat și instituirea a două sărbători legate de cinstirea unor icoane considerate făcătoare de minuni și de o mare importanță pentru credincioși:
- Icoana Maicii Domnului de la Craiova – sărbătorită pe 30 august;
- Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn – sărbătorită pe 21 iulie.
Prin aceste decizii, BOR dorește să întărească evlavia populară față de aceste icoane, care de-a lungul timpului au fost asociate cu minuni, vindecări și protecție în fața necazurilor. Icoane și texte liturgice pentru cele 16 românce canonizate. Un punct central al ședinței din 29-30 septembrie 2025 a fost și continuarea procesului de canonizare a celor 16 femei cu viață sfântă, anunțate oficial în luna iulie. Sfântul Sinod a aprobat acum icoanele pictate pentru fiecare dintre acestea și textele liturgice care vor fi folosite la prăznuirea lor.
Printre noile sfinte se numără figuri emblematice pentru istoria și spiritualitatea românească:
- Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august), soția voievodului Constantin Brâncoveanu, cunoscută pentru credința și curajul său;
- Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie);
- Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie);
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie);
- Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie);
- Sfânta Anastasia Șaguna (1 decembrie);
- Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai);
- Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie).
Acestea reprezintă doar o parte dintre cele 16 românce canonizate, lista completă incluzând monahii, mucenițe, mame de sfinți și soții de domnitori, toate fiind recunoscute pentru devotamentul lor religios și pentru jertfa adusă credinței.
Un proces amplu de recunoaștere a valorilor spirituale românești
Canonizarea lor a fost descrisă de teologi drept un moment de mare însemnătate pentru spiritualitatea românească. Prin acest act, BOR nu doar că onorează trecutul, dar transmite și generațiilor viitoare modele de credință și demnitate. Icoanele aprobate acum vor fi răspândite în biserici, iar textele liturgice vor fi incluse în cărțile de cult, pentru ca fiecare parohie să poată cinsti aceste sfinte.
Evenimentul are și o dimensiune culturală: multe dintre noile sfinte provin din familii de domnitori sau au contribuit la întemeierea de mănăstiri, școli și centre de cultură religioasă. Prin urmare, canonizarea lor este și o recunoaștere a contribuției istorice a femeilor la dezvoltarea spiritualității românești.
Prin deciziile adoptate la sfârșitul lunii septembrie, Biserica Ortodoxă Română consolidează tradiția, dar în același timp o extinde, aducând în fața credincioșilor exemple noi de sfințenie și devoțiune. Trei noi sfinți, două icoane făcătoare de minuni și șaisprezece femei canonizate completează un calendar care devine nu doar o listă de sărbători, ci o adevărată hartă spirituală a identității românești.