Titlurile zilei

Un peisagist din Iași a investit, împreună cu soția, într-o afacere de succes cu legume ecologice. Familia Ivașcu vinde sute de coșuri cu legume proaspete câteva luni pe an. „E mai rentabil pentru noi să închidem serele iarna”

Publicat: 07 apr. 2021
Claudiu Ivașcu, legumicultor, și serele cu legume din comuna Voinești, Iași
Claudiu Ivașcu, peisagist din Iași, a dezvoltat împreună cu soția o afacere cu legume ecologice. În anul 2012 s-au apucat serios de treabă după ce tot mai multe persoane întrebau de produsele lor. Astfel, au dezvoltat o rețea de distribuție a coșurilor cu legume proaspete

Claudiu și Cristina Ivașcu se ocupă de cultivarea legumelor sănătoase din anul 2012, în comuna Voinești, din Iași. De atunci au dezvoltat un sistem propriu de distribuție a coșurilor cu legume proaspete. Aceștia le cultivă doar în perioada primăvară-toamnă și nu folosesc îngrășăminte, ci o combinație de usturoi și urzici. Au obținut și atestatul de producător ecologic

Povestea legumelor sănătoase produse de Claudiu și Cristina Ivașcu începe în anul 2008, după ce s-a născut cel de-al doilea copil. Au început să cultive primele legume pentru consumul propriu și, pentru că tot mai multe persoane le solicitau, au început livrarea coșurilor cu legume sănătoase. Nu a durat mult inițiativa celor doi și au decis în același an să cultive din nou legume doar pentru ei, pentru că în anul respectiv fusese un decembrie foarte călduros și ca să acopere cheltuielile făcute deja cu încălzirea serelor, au calculat că trebuiau să vândă roșiile cu 30 de lei kilogramul.

Nimeni nu le-ar fi cumpărat la acest preț și au decis să scadă prețul la 10 lei kilogramul. Chiar și așa, clienților li s-a părut prea scump, întrucât în supermarketuri găseau legumele la jumătate de preț. Acesta a fost motivul pentru care au renunțat la vânzare și au început să cultive doar pentru familie. Lumea îi știa deja ca legumicultori serioși, care cresc legume sănătoase, astfel că au început să fie întrebați dacă mai vând coșuri cu legume. Pentru că tot mai multe persoane întrebau de ei, au decis să mai acorde o șansă afacerii. Astfel, au început să producă din nou o cantitate mai mare de legume, mărind suprafața cu sere și legume în câmp, dar au adăugat pe lista cu produse și fructe sănătoase din propria livadă.

Claudiu Ivașcu: „Când semăn, mă iau foarte mult după fazele lunii. Așa făceau părinții mei, bunicii”

Astfel, au ajuns la o suprafața totală de 1 hectar, sere, solarii și legume în câmp.

„Avem 10 sere, 2 hectare cu mure, 1 hectar cu cereale și unul cu morcovi, cartofi, și sfeclă. Noi am început în martie semănatul, însă sunt legumicultori care fac asta din luna februarie. La semănat e foarte important patul germinativ, de aceea noi avem niște paturi speciale, care au o rezistență electrică, care încălzește mai bine. Spre exemplu, din familia Solacee, care înseamnă roșii, ardei, vânătă, sunt plante care la germinație au nevoie de măcar 24-26 de grade Celsius, ca să germineze bine. Au nevoie de un punct de germinație mai mare, față de semințele de spanac, de exemplu, care la 2-3 grade deja germinează. Eu, când semăn, mă iau foarte mult după fazele lunii. Adică este un calendar, făcut după fazele lunii, exact ca la efectul de maree. Când luna este în descreștere, este bine de semănat tot ce înseamnă cele care fac fructe, iar când e în creștere, ce crește în pământ, cum e cartoful, morcovul. Eu respect aceste faze ale lunii pentru că așa făceau părinții mei, bunicii. Tot timpul s-au luat în calcul când semănau sau când recoltau”, spune Claudiu Ivașcu, peisagist și legumicultor.

Claudiu Ivașcu: „E mai profitabil pentru noi să închidem serele iarna”

Legumele sunt cultivate pe terenul de lângă casa părintească, din Voinești, sub sloganul „Verde Bun”. Pentru că în grădina cu legume nu sunt folosite îngrășăminte, ci o combinație de usturoi și urzici, acestea cresc natural. Totul este produs pe pământ curat, fără niciun aport de pesticide sau îngrășământ chimic. Semințele folosite sunt bio, iar întreținerea legumelor se face manual. De exemplu, Claudiu și Cristina, soția sa, ajutați de zilieri, culeg manual gândacii. Este o procedură anevoioasă, însă necesară pentru ca legumele să fie naturale. De asemenea, serele sunt închise pe perioada iernii.

„E mai profitabil pentru noi să închidem serele iarna. La noi ies roșiile cam prin iunie, nu forțăm, și de aceea ies mai târziu, la sfârșitul lui iunie chiar. Am pus roșii, verdețuri, spanac, salată roșie și salată verde, măcriș, rucola, mangold, care este din familia sfeclei, face frunze mai multe decât rădăcina de sfeclă, e pentru salată, și acum am semănat mărar, pătrunjel, leuștean. În această perioadă pot spune că avem un an mai bun față de anul trecut, când a fost un deficit de apă. Acum a fost un pic de zăpadă și sper că va fi mai bun 2021 ca anul trecut, pentru că, cel puțin la momentul acesta, avem mai multă apă în sol”, spune Claudiu Ivașcu.

Legumicultorul a dezvoltat cu soția un sistem propriu de distribuție a comenzilor

Au avut inițial 7-8 clienți, la începutul afacerii, însă numărul lor a ajuns la câteva sute. Clienții plătesc de la 50 de lei până la sute de lei pentru coșurile cu legume proaspete. Familia Ivașcu investește în fiecare an câteva mii de lei în afacere și mare parte din banii câștigați i-a reinvestit. În ceea ce privește prețurile, producătorul susține că, în piețe, 60 la sută din vânzători sunt samsari.

„Noi nu am modificat prețurile de vreo 5 ani de zile. Pe fondul pandemiei, mulți au urcat prețurile, au profitat de necazul oamenilor. Eu chiar nu am mărit și nici nu am de gând în următoarea etapă. Dar știi cum e, fiecare fermier își face calculele lui. Dar ce e important de știut e că prețurile nu le urcă producătorii, ci samsarii sau cei care vând la piață, falșii producători. Adică dacă roșia la piață e de la 8 la 12 lei, de la producător pleacă tot cu 1 leu kilogramul.

Chiar dacă s-a făcut un tam-tam atât de mare cu producătorii de la piețe. Dar dacă dacă mă uit în piețe, 60 la sută sunt samsari la tarabe. Producătorii au și alte motive să nu vândă la piață. Nu au timp să vândă, să stea la piață și să facă și legumicultură. Dacă poate vinde un copil, un nepot, un vecin sau mai mulți, atunci da. În general, producătorii preferă să dea totul grămadă. De asta nu vin producătorii, nu neapărat că nu au loc”, mai spune Cladiu Ivașcu.

O altă familie din Iași care cultivă legume ecologice este familia Nechifor. Laura și Antim au revenit în satul bunicilor în anul 2019, pentru a deschide o afacere cu legume ecologice.

Ieșenii mai pot depune cererile pentru obținerea certificatelor ecologice

Suprafața cu legume ecologice a crescut în Iași în anul 2020, comparativ cu anul 2019. Suprafața cu culturi ecologice din Iași este de 220.000 de hectare. Producătorii din Iași de fructe de pădure, miere sau alte culturi se mai pot înscrie la Direcția Agricolă Iași pentru a obține certificatul de reconversie în agricultura ecologică. Printre documentele necesare înscrierii în agricultura ecologică sunt contractul încheiat între operator și organismul de inspecție și certificare menționat în fișa de înregistrare, declarația pe proprie răspundere în vederea înregistrării ca operator în sistemul de agricultură ecologică, conform anexei nr. 8 din HG 125112013 sau extras din SNIIF – Sistemul privind identificarea și înregistrarea animalelor din România, pentru fermierii cu animale crescute în sistem ecologic. Transmiterea documentelor se face în format electronic prin e-mail, poștă sau fax sau prin asociațiile profesionale legal constituite în domeniul agriculturii.





Adauga un comentariu