Fără glumă! Și fără a încerca să panichez populația! Implozia economică care urmează și care va fi devastatoare vine ca urmare a măsurilor total greșite adoptate până acum de către guvern și susținute, mai mult sau mai puțin, de cele patru partide și jumătate aflate la putere. Aceste măsuri nu reduc deficitul, nu scad presiunea asupra guvernului de a face împrumuturi peste împrumuturi, nu scad dobânzile și nu contribuie la creșterea producției și a exporturilor. Explozia economică vine la pachet cu explozia socială și cu cea politică.
George Simion, liderul opoziției, i-a convocat joi, la ora 18, în stradă pe toți românii pentru care ultima soluție este protestul și răsturnarea acestui guvern sub presiunea cetățenilor. Această acțiune va avea sau nu succes. Dar, indiferent ce s-ar putea întâmpla joi și începând din ziua de joi, este o certitudine că degringolada nu poate fi oprită.
Să facem un minim efort și să ne imaginăm ce se poate întâmpla cu un vehicul a cărui motor nu mai funcționează nici măcar în relanti și care nu mai are o frână de mână funcțională. Ce se întâmplă când acest vehicul se află în pantă și începe să ruleze nebunește în spate, fără ca cel de la volan să mai aibă posibilitatea de a-l controla. Iar vehiculul este încărcat până la refuz cu pasageri. De toate vârstele.
Efortul de imaginație pe care tocmai l-am solicitat cititorilor pornește de la o realitate cruntă. În condițiile pe care le-am descris în primul paragraf și în cel de-al doilea, România nu dispune de ultimul colac de salvare posibil, care este legea bugetului. Am mai avut, din păcate, și în trecut ani în care bugetul nu a fost elaborat, negociat și adoptat la timp, așa cum prevede legea, adică până la finele anului anterior. A fost rău, uneori foarte rău, dar nu și fatal.
Pentru că în niciuna dintre aceste situații România nu s-a aflat în criza în care se află acum și nu a putut fi comparată cu un vehicul care o ia necontrolat la vale. Și mai alunecă și cu spatele. De bine, de rău, în trecut economia a funcționat, desigur cu pierderi, în prima parte a anului, cât timp nu a fost bugetată. Nu mai suntem în aceeași situație. Fără un buget, colapsul la care m-am referit este garantat.
Și mă întreb de ce dorm pe ei, în dispreț total față de realitate și față de pericolele care ne amenință aproape fără excepție, toți responsabilii puterii din Parlament, de la guvern și din administrația publică locală. Ce ar mai putea să facă George Simion pe ultima sută de metri, admițând că, pe un timp nefavorabil și începând de la o oră când se întunecă, românii se vor aduna la protest într-o masă cu adevărat critică, care ar putea scurtcircuita, cutremura și sfârși prin a dărâma puterea.
Dacă cele patru partide și jumătate au fost incapabile să elaboreze un buget, ei bine, trebuie să recunoaștem deschis că nici opoziția nu poate să facă acest lucru. În primul și în primul rând, fiindcă nu are acces la informații.
Dacă România va ajunge în acest an în situația de a fi o țară asistată, mă întreb care vor fi tutorii ei. Fondul Monetar Internațional? Banca Mondială? Sau Comisia Europeană, care ia și ea, la rândul ei, apă prin toate încheieturile?