Ursula von der Leyen, convocată în faţa europarlamentarilor. A fost depusă o moțiune de cenzură de către un român

Luni, 7 iulie 2025, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va răspunde întrebărilor europarlamentarilor într-o dezbatere care va avea loc în cadrul Parlamentului European, cu scopul de a aborda o moţiune de cenzură inițiată de un grup de eurodeputaţi din extrema dreaptă.

Această moţiune de cenzură a stârnit controverse în rândul mai multor grupuri politice din Parlamentul European și a adus în prim-plan criticile legate de gestionarea autoritară și netransparentă a Uniunii Europene în ultimele mandate.

Moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Inițiată de Gheorghe Piperea, europarlamentar român din cadrul grupului AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor), moţiunea este susţinută de unii dintre colegii săi din grupul conservator ECR (Conservatori şi Reformişti Europeni). Piperea invocă, în mod special, problema transparenţei în gestionarea acordurilor cu Pfizer în timpul pandemiei de COVID-19, un subiect deja cunoscut sub denumirea de „Pfizergate”. Conform acuzaţiilor, Ursula von der Leyen nu a făcut publice mesajele schimbate prin SMS cu directorul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziționarea vaccinurilor anti-COVID, ceea ce a stârnit îngrijorări privind opacitatea procesului decizional.

Moţiunea pentru a fi adoptată are nevoie de un vot favorabil din partea unei majorităţi de două treimi din deputaţii europeni pentru ca aceasta să treacă. Cu o zi înainte de votul programat, Ursula von der Leyen va avea ocazia să răspundă criticilor ce vizează atât modul în care a condus Comisia Europeană, cât și managementul centralizat al puterii în instituţie. În ultimele luni, mulţi europarlamentari din grupurile social-democrate şi de centru au acuzat-o pe Ursula von der Leyen de o concentrare excesivă a puterii în mâinile sale, ceea ce ar limita discuțiile și influența altor state membre în procesele decizionale.

În plus, moţiunea de cenzură aduce în prim-plan şi criticile referitoare la măsurile economice impuse de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește tranziția ecologică, dar și politica energetică a Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a fost acuzată de opoziție că a impus măsuri restrictive, printre care eliminarea sau interzicerea unor surse de energie tradiţionale, precum sobe pe bază de lemn și alte forme de încălzire de care mulți cetățeni din estul Europei, inclusiv România, depind în mod direct. Aceste reglementări au fost percepute de mulți ca fiind o încercare de a impune un „green deal” european mai agresiv, fără a lua în considerare particularitățile economice și sociale ale statelor membre care nu dispun de suficiente resurse pentru a trece rapid la surse de energie regenerabilă.

Ce acuzații aduce europarlamentarul român

În ceea ce privește România, un alt punct de tensiune a fost legat de implicațiile Comisiei Europene în alegerile prezidenţiale din România din mai 2025. Piperea a acuzat Comisia de „ingerinţă” în procesul electoral din România, susținând că intervențiile sale, în special în privința sprijinului acordat pro-europeanului Nicușor Dan, au avut un impact direct asupra rezultatelor. Aceste acuzaţii sunt legate de controversele politice interne din România, în care au existat suspiciuni de manipulare a procesului electoral, dar și acuzaţii de influenţă din partea unor state externe, în special din partea Rusiei.

În ciuda acestor critici, se pare că Ursula von der Leyen nu va fi demisă, având în vedere sprijinul solid pe care îl are din partea grupului PPE (Partidul Popular European), principalul grup din Parlamentul European, dar și din partea unor membri ai altor grupuri politice. Manfred Weber, liderul PPE, a criticat ferm moţiunea de cenzură, acuzându-i pe europarlamentarii care o susțin că sunt „marionete ale lui Putin” și încearcă să submineze unitatea Europei în mijlocul crizelor economice și geopolitice actuale.

De asemenea, preşedintei Comisiei Europene i se vor cere clarificări privind viitorul Uniunii Europene și vor să impună condiţii mai stricte privind politicile economice şi de mediu. În această linie, oponenții săi au adus în discuţie și riscurile unei Europe prea centralizate, în care puterea politică a Comisiei Europene poate fi percepută ca o amenințare la adresa autonomiei statelor membre.

Chiar dacă moţiunea de cenzură nu va reuşi să o demită pe Ursula von der Leyen, aceasta va marca un moment politic important în Parlamentul European, un prilej pentru negocieri politice între diferitele grupuri, dar și o oportunitate pentru a sublinia diferenţele din cadrul majorităţii pro-europene. Grupurile socialiste, liberale şi ale centriştilor vor dori să obţină garanţii suplimentare în faţa Comisiei, iar unii din PPE ar putea solicita ca Ursula von der Leyen să adopte o abordare mai flexibilă și mai deschisă faţă de viziunile alternative.

În ceea ce priveşte viitorul acestei dezbateri, nu trebuie uitat că, în ciuda faptului că moţiunile de cenzură sunt extrem de rare în Parlamentul European, aceasta va fi o oportunitate de a regăsi echilibrul între forțele de dreapta, stânga și centrul politic european. În trecut, doar o altă echipă de comisari a fost demisă de Parlamentul European – în 1999, echipa condusă de Jacques Santer a demisionat în urma unui scandal de corupţie. De atunci, Comisia Europeană nu a mai fost sub o presiune politică de acest tip, iar evoluţiile din zilele următoare vor fi urmărite cu atenţie de către toţi observatorii politici ai Uniunii Europene.