Vă obosesc știrile despre coronavirus? Ar putea fi vorba despre epuizare epistemică!

Un flux nesfârșit de informații vine spre noi în mod constant: ar putea fi un articol pe care un prieten l-a distribuit pe Facebook cu un titlu senzațional sau informații greșite despre răspândirea coronavirusului. Ar putea fi chiar un apel al unei rude care dorește să vorbească despre o problemă politică. Toate aceste informații ne-ar putea face pe mulți dintre noi să simțim că nu mai avem energie! Vă obosesc știrile despre coronavirus? Ar putea fi vorba despre epuizare epistemică!

Mark Satta, profesor de filosofie, la Wayne State University numește această experiență „epuizare epistemică”, potrivit Science Alert. Termenul „epistemic” provine din cuvântul grecesc episteme, adesea tradus „cunoaștere”. Deci epuizarea epistemică este mai degrabă o epuizare legată de cunoaștere.

Nu cunoașterea însăși ne obosește pe mulți dintre noi. Mai degrabă, este procesul de a încerca să obțineți sau să împărtășiți cunoștințe în circumstanțe dificile.

În prezent, există cel puțin trei surse comune care, din perspectiva specialistului, conduc la o astfel de epuizare. Dar există și modalități de a face față acestora.

1. Incertitudine

Pentru mulți, anul acesta a fost plin de incertitudine. În special, pandemia de coronavirus a generat incertitudine cu privire la sănătate, la cele mai bune practici și la viitor.

Experiența incertitudinii ne poate stresa pe majoritatea dintre noi. Oamenii tind să traiasca planificat și previzibil. Pornind de la filosoful francez René Descartes din secolul al XVII-lea până la filosoful austriac Ludwig Wittgenstein din secolul al XX-lea, cercetătorii și filozofii au recunoscut importanța certitudinii în existența umană.

Cu informații atât de ușor disponibile, este posibil ca oamenii să verifice site-urile de știri sau social media în speranța că vor găsi răspunsuri. Dar de multe ori, oamenii sunt întâmpinați cu mai multe incertitudini.

2. Polarizarea

Mulți autori au discutat despre efectele negative ale polarizării, cum ar fi modul în care aceasta poate afecta democrația. Dar discuțiile despre pericolele polarizării trec cu vederea adesea faptul că aceasta ne diminuează capacitatea de a acumula și împărtăși cunoștințe.

Acest lucru se poate întâmpla în cel puțin două moduri. În primul rând, așa cum a susținut filosoful Kevin Vallier, există o „buclă de răspuns cauzal” între polarizare și neîncredere. Cu alte cuvinte, polarizarea și neîncrederea se alimentează reciproc, iar un astfel de ciclu poate face ca oamenii să se simtă nesiguri în cine să aibă încredere sau ce să creadă. În al doilea rând, polarizarea poate duce la interpretări concurente ale lumii, deoarece într-o societate profund polarizată, după cum arată studiile, putem pierde „mijlocul” și să avem din ce în ce mai puține instanțe în care suntem de acord.

3. Dezinformarea

Dezinformarea virală este prezenta peste tot. Aceasta include propaganda politică.

Oamenii sunt, de asemenea, inundați de publicitate și mesaje înșelătoare de la corporații private, ceea ce filosofii Cailin O’Connor și James Owen Weatherall au numit „propagandă industrială”. Iar în 2020, publicul se confruntă și cu dezinformarea legata de COVID-19.

Așa cum a spus marele maestru de șah Garry Kasparov: „Scopul propagandei moderne nu este doar să dezinformeze sau să promoveze o agendă politică. Este să epuizeze gândirea critică, să anihileze adevărul”.

Dezinformarea este deseori epuizantă prin design. De exemplu, un videoclip care a devenit viral, „Plandemic”, a prezentat un număr mare de afirmații false despre COVID-19 în succesiune rapidă. Această inundație de dezinformare într-o succesiune rapidă, o tactică cunoscută sub numele de galop Gish, face dificilă și consumatoare de timp posibilitatea verificarea corectitudinii informațiilor.

Ce sa fac?

Cu toată această incertitudine, polarizare și dezinformare, este de înțeles să te simți obosit. Dar există lucruri pe care le poți face.

American Psychological Association ne sugerează să facem față incertitudinii prin activități precum limitarea consumului de știri și concentrarea asupra lucrurilor aflate în controlul propriu.

O altă opțiune este de a lucra cu noi prin practici precum meditația și cultivarea atenției.

Pentru a face față polarizării, luați în considerare comunicarea cu scopul de a crea înțelegere empatică mai degrabă decât „a câștiga”. Filosoful Michael Hannon descrie înțelegerea empatică ca fiind „capacitatea de a prelua perspectiva altei persoane”.

În ceea ce privește limitarea răspândirii dezinformării: distribuiți numai acele știri pe care le-ați citit și verificat.