Veste dură din partea Guvernului! Se îngheață cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistența socială!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o informare privind implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, după ce datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. Cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Se îngheață cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistența socială!

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Potrivit lui Alexandru Nazare, depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.

08:12, 25 Aug 2026

FOTO Ilie Bolojan își bate joc de seniori! Pensionarii ar putea să plătească mai mult la asigurări!

1. „Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Câr timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
2. În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a explicat Nazare.

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020

Alexandru Nazare a subliniat că această abordare trebuie să stea inclusiv la baza elaborării noii legi a salarizării.

„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare. (…) În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a afirmat Nazare.

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.

În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026.

Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

Așadar, se îngheață cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistența socială.