Vi-l mai amintiți pe ieșeanul care a realizat scaunul Papei? Cătălin Hădăr are 48 de ani și a devenit foarte cunoscut după ce, în 2019, a realizat cea mai importantă lucrare a sa. Acesta a realizat scaunul pe care a stat Papa Francisc, când a vizitat Iașul. Toate obiectele realizate pentru evenimentul care a avut loc în urmă cu 2 ani stau acum la loc de cinste în Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regina”, din Iași. Însă puțină lume știe că meșteșugarul ieșean are un fiu, care, din cauza unei boli, nu ii poate călca pe urme
Foarte multă lume l-a cunoscut pe Cătălin Hădăr, meșteșugarul din comuna Răducăneni, județul Iași, după ce, în 2019, a realizat scaunul Papei Francisc. Puțină lume îi cunoaște, însă, povestea. Acesta are 48 de ani și un fiu, care este elev în clasa a XII-a, dar, din nefericire, băiatul este bolnav, iar, din acest motiv, nu îi poate călca pe urme tatălui său.
„Am un fiu, dar nu prea îmi mai calcă pe urme. A avut o înclinație când era mai mic. El are și niște probleme de sănătate. Băiatul are autism. Este în clasa a XII-a, face școala profesională de bucătari. Până acum câțiva ani îi plăcea lemnul, îi plăcea să lucreze cu mine în atelier, dar, acum, nu mai vrea deloc. Când era mic, se ducea și stătea numai în atelier. Acum – nimic, acum face doar bucătărie. Mi-ar fi plăcut să îmi calce pe urme, ca orice tată. Mi-ar fi plăcut să îmi ducă munca mai departe, însă e bine și așa. Pentru că sculptura și atelierul sunt foarte periculoase pentru el. Nu ar fi putut lucra niciodată într-o tâmplărie, pentru că nu ar conștientiza în totalitate pericolul. Voi mai lucra eu cât voi putea și cât voi fi sănătos.
Mi-ar plăcea să fac mai multă sculptură. Să fac lucrări unice din rădăcini, să sculptez ceva care nu ar mai ieși la fel a doua oară. Îmi place să și pictez. Aș face doar sculpturi, dar aș muri de foame. Nimeni nu ar cumpăra așa ceva, iar eu din asta trăiesc. Tâmplăria și sculptura – meseria mea este principalul venit al nostru. Și așa oamenii nu mai aleg să cumpere de la meseriași uși sau alte obiecte, deoarece sunt foarte scumpe. Materialul e foarte scump și oamenii preferă o ușă din magazin, la 400 de lei, nu o ușă de calitate, la 2.000 de lei, de la un tâmplar”, spune Cătălin Hădăr, tâmplar și sculptor ieșean.
Cătălin Hădăr nu a câștigat niciun ban de pe lucrările realizate pentru Papa Francisc
Faimoasele lucrări, realizate de Cătălin Hădăr în urmă cu 2 ani pentru venirea Papei Francisc la Iași, au reprezentat o adevărată provocare pentru acesta. Timp de 3 luni a stat în atelier, să termine totul la timp. La 2 ani de la marele eveniment, scaunul, suportul de icoană și pupitrul, făcute din stejar, stau la loc de cinste în Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regina”, din Iași.
„Eu am lucrat la catedrala din Iași, am făcut niște scaune, iar ei au mai văzut și pe la alte biserici lucrări făcut de mine și m-au căutat. S-au interesat, au văzut cine sunt și ce fac. Mi-au cerut mai întâi un model, un proiect de scaun, cum ar arăta. L-am făcut și mi-au acceptat pe loc proiectul, fără dezbateri sau modificări. Cum l-am făcut din prima – așa am mers cu el!
M-a surprins că le-a plăcut din prima tot ce am făcut. Pe lângă scaunul pe care a stat Papa Francisc, eu am realizat și suportul de icoană și tot ce a fost pe scenă. Totul mi-a luat 3 luni. A durat 3 luni să duc lucrarea la capăt. Toate au fost făcute din stejar. După eveniment, din câte știu eu, scaunul a rămas în catedrală, la fel și suportul de icoană, care este montant în fața altarului, însă pupitrul nu știu exact unde mai este acum, dar cu siguranță toate au fost puse la loc de cinste.
Am fost onorat ca eu să fac aceste lucrări pentru unul dintre cei mai importanți oameni ai lumii. Au fost cele mai speciale lucrări făcute de mine, dar nu vreau să mă laud cu asta. În sufletul meu înseamnă foarte mult. Lumea a mai vorbit după acest eveniment, au mai râs de mine, dar așa sunt oamenii câteodată… Nu cred că o să fac vreodată ceva mai bun și mai frumos de atât. Nu am câștigat niciun ban din lucrările pe care le-am făcut pentru evenimentul la care a participat Papa Francisc, la Iași. Am făcut o donație, așa am vrut eu. Pot dovedi printr-un document scris că a fost donație. Au mai contribuit și alții cu ce au putut, pentru că – vă dați seama – au fost foarte multe cheltuieli”, adaugă Cătălin Hădăr.
Principalul venit al ieșeanului provine din lucrările pe care reușeste să le vândă
Cătălin Hădăr a început de mic copil să lucreze cu lemnul. Primele noțiuni le-a învățat de la profesorii săi din școala generală. La vârsta de 18 ani a început să lucreze, iar prima sa meserie a fost de rotar. Acesta realiza doar căruțe și roți din lemn. După 3 ani, aceste căruțe nu mai erau solicitate și s-a apucat de realizat mobilier și sculpturi. Prima sa lucrare faimoasă a fost sculptura care îl înfățișa pe Tutankhamun.
„Am început de când aveam 18 ani meseria aceasta. Dar, de fapt, totul a început cu mult înainte, pe când eram la școala generală. Din școală am plecat cu pasiunea asta. Pe vremea aceea se făceau cursuri la școală, câte 2-3 zile pe săptămână, când mergeai cu profesorii la cluburi de sculptură, cum s-ar zice acum. Chiar am învățat acolo câteva noțiuni care mi-au prins bine, dar la mine a fost foarte mare pasiunea. Meseria mea de bază a fost aceea de făcut căruțe din lemn. Eu sunt de meserie rotar, asta am învățat eu cel mai bine. Rotar înseamnă meseriașul care face roți din lemn, plus căruțele care merg trase de cai sau de boi. Căruțele alea vechi din lemn. Doar asta am făcut în primii mei ani de activitate.
Din 1991 până în 1994. După aceea, din 1994, nu am mai făcut nimic, a dispărut tot. Nu mai erau căutate căruțele și roțile din lemn, iar eu am încercat să fac altceva. Am început să fac geamuri, mobilier, am încercat să fac sculpturi, să văd dacă reușesc. Prima mea sculptură a fost cea care îl reda pe Tutankhamun. După o vreme au apărut cererile. În principal am făcut mobilier, iar, de 5-6 ani, lucrez cel mai mult pentru biserici. Fac scaune, suport de icoane, tot ce îmi solicită. Îmi place foarte mult să lucrez pentru biserici”, a declarat tâmplarul și sculptorul ieșean Cătălin Hădăr.