România își ia astăzi, 7 august 2025, adio de la Ion Iliescu, primul președinte al țării de după căderea regimului comunist, decedat la vârsta de 95 de ani. Într-un cadru solemn, marcat de onoruri militare, ceremonii oficiale și o zi de doliu național decretată de Guvern, fostul șef al statului este înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea III din Capitală.
Ion Iliescu a murit marți dimineață, 5 august 2025, în urma unei suferințe îndelungate cauzate de un cancer pulmonar, după aproape două luni de spitalizare la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București. Moartea lui Ion Iliescu a readus în prim-plan discuții aprinse în societate. Pentru unii români, fostul președinte rămâne un simbol al stabilității de după Revoluție, omul care a ținut țara unită într-o perioadă grea. Pentru alții, este responsabil pentru episoade dureroase precum mineriadele și pentru faptul că România a avut o tranziție lentă și greoaie către democrație. Părerile împărțite despre moștenirea sa politică au reaprins dezbaterile publice, inclusiv în mediul politic, unde decizia Guvernului de a-i organiza funeralii de stat a stârnit controverse.
Cu toate acestea, statul român i-a oferit funeralii cu onoruri militare, în conformitate cu statutul său de fost șef al statului, iar ziua de joi, 7 august, a fost declarată zi de doliu național. Drapelele României au fost coborâte în bernă, iar posturile publice de televiziune și instituțiile de stat au adaptat programul în semn de respect.
Ion Iliescu, condus pe ultimul drum. A fost decretată zi de doliu național în România
Ceremoniile oficiale au început în această dimineață, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, acolo unde, încă de miercuri, 6 august 2025, a fost depus sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte. Sute de persoane, foști colaboratori, oficiali și cetățeni, au venit în cursul zilei de miercuri să-i aducă un ultim omagiu. Peste 1.000 de oameni i-au trecut pragul în intervalul orar dedicat publicului.
Pe timpul nopții, Garda la Catafalc a fost asigurată de militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, iar programul a inclus și slujba religioasă „a stâlpilor”.
Astăzi, ceremoniile oficiale debutează la ora 09:00, cu primirea invitaților la Palatul Cotroceni, urmată de un scurt moment religios și de Ceremonia Gărzii la Catafalc, începând cu ora 10:10. La ora 10:15 s-a ținut un moment de reculegere, iar imediat după aceea, la ora 10:16, sicriul a fost ridicat și purtat spre ieșirea oficială din palat.
Programul complet al zilei funeraliilor:
09:00 – 09:50 – Sosirea invitaților oficiali la Palatul Cotroceni
10:00 – Scurt moment religios
10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc
10:15 – Moment de reculegere
10:16 – Ridicarea sicriului și deplasarea către ieșirea oficială (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină)
La copertină, sicriul este întâmpinat de Șiruri de Onoare formate din militari ai Forțelor Armate, iar muzica militară va acompania momentul solemn. Clopotul Bisericii Cotroceni va fi tras, marcând simbolic plecarea pe ultimul drum.
10:20 – Cortegiul funerar va porni spre Biserica Palatului Cotroceni
10:30 – 11:30 – Slujba religioasă de înmormântare
După finalul slujbei religioase, Garda de Onoare se va deplasa pe Platoul Marinescu, unde, începând cu ora 11:40, se va ține o ceremonie militară impresionantă: înclinarea drapelului, intonarea Imnului Național al României și ultimul onor al militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
11:35 – 12:00 – Cortegiul funerar va porni pe traseul: Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea III.
Ceremonia de înmormântare, în intimitatea familiei
Ajuns la Cimitirul Militar Ghencea III, cortegiul va fi întâmpinat de o nouă formațiune de onoare. Sicriul va fi amplasat pe un afet de tun, într-un cadru militar tradițional.
Ceremonia de înmormântare se va desfășurat fără participare publică, în prezența familiei și a apropiaților. Niciun moment al ceremoniei de la cimitir nu va fi deschis publicului, conform dorinței exprimate de familie.
Ion Iliescu rămâne una dintre cele mai influente, dar și mai controversate figuri ale istoriei moderne a României. A fost președinte în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. A fost acuzat de tergiversarea democratizării României și de menținerea în funcții-cheie a vechii nomenclaturi comuniste, fiind asociat cu evenimentele sângeroase ale mineriadelor.
Totodată, a fost perceput de o parte a populației drept omul care a asigurat o tranziție relativ pașnică după prăbușirea regimului Ceaușescu și care a avut un rol-cheie în recunoașterea internațională a noii Românii.
Decizia Guvernului de a-i acorda funeralii de stat și de a declara zi de doliu național a fost criticată de mai mulți lideri politici și organizații civice. Partidul USR a reacționat dur, acuzând PSD că „legitimează politic o moștenire pătată”, în timp ce social-democrații au transmis că „istoria trebuie onorată în complexitatea ei”.
Doliu național pentru cine ? enumerați faptele unui erou național !
Artificiile și petrecerea de după, la ce oră sunt? Aduceți și „bagaboante” să danseze?