Ziua independenței României 2024. Ce este și când se sărbătorește

Ziua Independenței României în 2024 va fi marcată în toată țara iar în capitală vor fi depuse flori la Bustul Regelui Mihai I din Piațeta Regelui. De asemenea, vor fi depuse flori la Statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal. Totodată, la Ateneul Român, va avea loc Stagiunea Regală, susținută de Camereta Regală, concert dedicat sărbătorii zilei.

Când se sărbătorește Ziua Independenței României în 2024

Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită, începând din anul 2022, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL, în expunerea de motive arătând: „restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive.

stirilebzi.ro

Românii pot merge pe gratis în concediu, cu vouchere de vacanță. Care sunt angajații care...

Stirile PROTV

Care este salariul unui europarlamentar. Numai diurna zilnică este de 350 de euro

În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională”. În continuare sunt amintite multiplele semnificaţii ale acestei zile: „în 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere.

În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană.

România a refuzat să fie considerată „provincie privilegiată a Imperiului”, cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876.

Din 1866 şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Ce alte evenimente istorice sunt asociate acestei zile

Ziua de 10 mai are pentru români o triplă semnificație. Prima semnificație este legată de intrarea domnitorului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen în București. Principele Carol părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria, spre România, la sfârşitul lui aprilie 1866, cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I. În ziua de 7 mai, ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai intră, după trei zile de mers cu trpsura sau călare, în București. Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței în anul 1877.

La data de 9 Mai 1877, Parlamentul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, în unanimitate. Dar abia pe 10 Mai parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol semnează proclamaţia de independenţă, așa cum acum președintele promulgă legi ca să intre în vigoare. Celebrarea zilei de 10 Mai a fost interzisă în România pentru prima dată în 1917, de ocupaţia germană și a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.

A treia semnificație a Zilei Independenței României în 2024 este legată de faptul că la 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat Rege.