Nicușor Dan a blocat legea care asigură securitatea energetică a României. Cum ne va afecta

Deși subiectul este aproape ignorat pe agenda publică, în aceste zile se decide soarta unui proiect critic pentru securitatea energetică a României. În prezent, nu mai puțin de 7 obiective energetice majore sunt blocate de ONG-uri, care invocă protecția mediului aducând ca argumente soarta unor lilieci, șopârle sau gândaci din arealul marilor baraje sau hidrocentrale. Astfel, Hotărârea de Guvern care prevede transformarea hidroenergiei românești în obiectiv de securitate națională, prin avizul CSAT, a fost deja aprobată de Parlament încă din toamna trecută, dar acum s-a blocat la Cotroceni. Potrivit unui expert în energie consultat de Gândul, șeful statului a trimis HG validată de Parlament la CCR, fără să invoce un viciu procedural. Cu alte cuvinte, o tragere de timp.

Încă de acum un an, din vremea mandatului lui Sebastian Burduja, Ministerul Energiei a propus introducerea unor mecanisme de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice”, prin intermediul unei Hohărâri de Guvern. Aceasta, cu avizul CSAT, are scopul ”depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora”, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică.

Proiectul a stabilit mecanisme clare de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice” care vor fi identificate și declarate astfel prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.).

”Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege”, prevede documentul.

Nou statut – Construcțiile speciale de securitate națională cu achiziții secretizate
Conform proiectului de lege inițiat de Ministerul Energiei, notează cursdeguvernare, proiectele de hidrocentrale de securitate națională vor fi considerate ″construcții speciale de securitate națională, în sensul art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare″.

Respectiva literă stipulează că, prin excepție, autorizarea executării lucrărilor de construcții cu caracter special se face de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

”Procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică sau a acordurilor-cadru, precum și a concursurilor de soluții organizate în vederea realizării proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei este o procedură proprie a inițiatorului proiectului, în cadrul căreia nu se aplică legislația națională privind achizițiile publice sau achizițiile sectoriale”, prevede proiectul de lege.

Beneficii majore ale proiectului de lege validat în Parlament
Proiectul prezentat în fața CSAT propune mai multe măsuri pentru accelerarea dezvoltării hidroenergetice, după cum urmează:

Finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani
Derogări punctuale de la legislația de mediu, achiziții și fond forestier
Regim accelerat de autorizare, expropriere și construire
Transformarea marilor baraje în zone protejate împotriva amenințărilor
Finalizarea urgentă a amenajărilor Răstolița, Jiu, Olt, Cerna, Pașcani etc.
Legea lăudată de ministrul Energiei deblochează 7 obiective majore
La momentul avizării acestei HG de către Parlament, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (foto), declara că prin adoptarea de către Parlament a proiectului care modifică o ordonanță de urgență din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, au fost deblocate investițiile hidroenergetice. Astfel, semnala oficialul, pot reporni lucrările la 7 hidrocentrale care vor adăuga 214 MW de energie în sistemul naţional.

„Dragii mei, România face un pas important spre independența sa energetică. A fost adoptat proiectul de lege care deblochează investițiile hidroenergetice strategice, proiecte esențiale pentru securitatea energetică a țării”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.

Ministrul Energiei a mai precizat că prin această lege vor fi repornite lucrările la 7 hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național:

Răstolița – 35,3 MW
Bumbești-Livezeni – 65,2 MW
Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
Pașcani (Siret) – 9,4 MW
Cerna-Belareca – 14,7 MW
Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW
„Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung. E doar începutul!”, a conchis Ivan toamna trecută, pe fondul euforiei validării proiectului în Parlament.

Ministrul care a primit vot de blam în Parlament spune că legea va distruge pădurile țării
Din tabăra progresistă, reacțiile au fost vehemente. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR) a fost vizată în ianuarie de o moțiune simplă de cenzură după Criza Apei , moțiune care a trecut în Parlament, dar care nu s-a soldat cu demisia useristei. Aceasta consideră legea „o rușine care va distruge, însă, păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”.