6 ianuarie, Boboteaza. Tradiţii şi obiceiuri. Ce (nu) se face azi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În fiecare an, pe 6 ianuarie, creştinii iau parte la slujba religioasă prilejuită de marea sărbătoare numită Botezul Domnului. În popor i se mai spune Boboteaza. Este penultima din sărbătorile de iarnă, întrucât mâine îl prăznuim pe Sf. Ioan Botezătorul. Zilei de astăzi i se mai zice şi: Epifanie, Descoperirea cuvântului întrupat, Teofanie sau Arătarea Domnului. Iată ce tradiții și superstiții avem de Boboteaza 2021.

După naştere, fiecare dintre noi este botezat pentru a ni se ierta păcatul strămoşesc. Totuşi, Iisus Hristos a fost botezat din alt considerent, şi anume sfinţirea apei. Preoţii sfinţesc astăzi apa, transformând-o în Aghiasma Mare. Spre deosebire de Aghiasma Mică, cea de astăzi se consumă doar 8 zile la rând, începând de pe 6 ianuarie, în dimineaţa marilor sărbători şi la nevoie (boli, necazuri). Aghiasma Mică, în schimb, se recomandă să o luăm zilnic, pe stomacul gol, după ce am înghiţit şi o bucăţică de anafură.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

În Ajunul Crăciunului, preotul merge din casă în casă şi vesteşte Naşterea Domnului, iar copiii strigă Chiraleisa. Tradus, acest termen înseamnă „începutul sărbătorilor de iarnă”. În Ajunul Bobotezei, în schimb, preoţii vestesc Botezul Domnului, iar copiii strigă Onihoho („sfârşitul sărbătorilor de iarnă”). Iată câteva tradiţii şi obiceiuri din ziua de Bobotează:

• pe drumul de întoarcere de la biserică, oamenii merg pe câmp şi îşi stropesc lanurile cu aghiasmă, ca să aibă recoltă bogată;
• se toarnă Aghiasma Mare în toate fântânile din sate;
• bărbaţii care reuşesc să adune crucile aruncate de preoţi în apă vor fi sănătoşi şi norocoşi tot anul;
• azi se practică obiceiul numit Iordanela. Acesta presupune turnarea apei din fântână în cap, în ideea ca omul să fie sănătos tot anul.

Superstiţii din ziua de 6 ianuarie – Ce (nu) se face la Botezul Domnului

Iată câteva lucruri, poate mai puţin ştiute, despre ziua de Bobotează:

• astăzi nu se spală rufe şi nu se împrumută nimic;
• crucile aruncate de preoţi în apă se spune că au rolul de a alunga duhurile necurate. Se zice că doar lupii le pot vedea şi, dacă le prind, le sfâşie;
• nu e bine să laşi rufe la uscat pe sârmă. Se spune că duhurile necurate fugărite de preoţi şi de lupi se pot ascunde în ele;
• din ziua de Bobotează şi până pe 20 ianuarie nu e voie să speli rufe. Apele sunt sfinţite şi e păcat să arunci leşia;
• dacă astăzi e vreme frumoasă, înseamnă că vom avea parte de un an bogat în pește şi pâine;
• dacă ziua de Bobotează e urâtă, după ieşirea cu „Iordanul” se va înmuia;
• dacă e cald, vremea se înnăsprește.

Despre Aghiasma Mare, pe scurt

Preoţii merg cu Ajunul Bobotezei din casă în casă şi stropesc cu Aghiasma Mare. Despre aceasta se spune că nu se strică niciodată şi că trebuie ţinută la loc de cinste. Puritatea şi termenul ei de valabilitate nu depind de busuioc, ci de rugăciunea cu care a fost sfinţită. Apa aceasta are o foarte mare putere, întrucât fetele bisericeşti o sfinţesc printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh. Ea este sfinţită numai în ziua de Bobotează. Aghiasma Mică, în schimb, se sfinţeşte în fiecare zi de luni.

Timp de 8 zile, începând de pe 6 ianuarie, avem voie să luăm câte o gură din Aghiasma Mare. Apoi, acest lucru îl putem face numai cu dezlegare de la preot.

Tu ce tradiții și superstiții de Boboteaza 2021 cunoști din zona ta?