A avut Vlad Tepes cinci copii cu o sasoaica din Brasov?

In anul 1437, Vlad Dracula si fratele sau Radu cel Frumos au fost luati ostatici de sultanul Murad, pentru a-l obliga pe tatal lor, principele Valahiei, sa ramana aliatul Imperiului Otoman. Vlad a fost astfel nevoit sa participe, in 1438, la o invazie a turcilor in Tara Barsei. A fost pentru prima oara cand a ajuns in cetatea Corona, numele din acea vreme al Brasovului. In 1442 a fost ajutat de catre Ioan Corvin de Hunyadi sa evadeze de la turci si sa se inroleze in marea armata a cruciatilor Europei. In acelasi an, Ioan Corvin il casatoreste pe Vlad Dracula cu Anastasia-Maria, nepoata de sora a Sofiei Jagello, regina Poloniei.

Ocupa pentru prima oara tronul Valahiei, in 1448, cu ajutorul sasilor din Corona, legand relatii stranse cu mai multi oameni de seama din cetate. Este izgonit de pe tron, dupa numai cateva luni, de Vladislav.

Numit de Ioan Corvin guvernator militar – rang detinut si de tatal sau, Vlad Dracul – se ocupa cu negotul de cai, reusind sa stranga o avere considerabila. Locuieste in Brasov, intr-o casa fortificata, aflata langa muntele Tampa, undeva pe actuala strada Constantin Lacea.  In 1453 insa, Ioan Corvin a ordonat demolarea cetatii Brassoviei, aflata pe Tampa. Cu marile pietre ramase din ziduri, lespezi cioplite de mesterii Cavalerilor teutoni in 1211, i se ordona lui Vlad Tepes, pe atunci guvernator militar, sa intareasca zidurile cetatii si a bastioanelor.

Cu aceasta ocazie, Vlad isi construieste, nu departe de vechea Brassovie, o casa fortificata, denumita in cronica saseasca „Obere Forstadt“.

Temelia acelei case exista si astazi, pe ea fiind ridicata ulterior o alta cladire.

Atunci cand s-au cunoscut, frumoasa sasoaica avea doar 17 ani, iar Tepes 35.

In apropierea Craciunului anului 1455, cateva fete foarte tinere se chinuiau sa traga la deal, prin zapada, o sanie mare, plina cu provizii pentru soldatii din Bastionul Tesatorilor, aflat in apropierea casei lui Vlad. Aflat impreuna cu ofiterii sai la baza dealului, a sarit sa le ajute. Galanteria voivodului li s-a parut tuturor ciudata, pana au inteles ca acesta nu-si mai lua ochii de la codana blonda cu ochi albastri.

Katharina Siegel se remarca printr-o frumusete iesita din comun.

Fata starostelui (zunftmeister) breslei tesatorilor, Thomas Siegel, a copilarit la Manastirea Franciscanelor din Mahlersdorf, dupa ce un incendiu cumplit i-a lasat pe parintii ei saraci lipiti. La 17 ani, s-a intors in Corona. Vlad il cunostea pe tatal Katharinei, batranul Thomas Siegel, inca din 1438, cand fusese luat rob la turci, iar tatal sau, voivodul Vlad Dracul, insistase pe langa bey sa-l elibereze. Sarac, bolnav si ramas fara casa, fostul conducator al breslei tesatorilor locuia impreuna cu familia sa la rudele sotiei, Susanna, nascuta Fronius, in asa-numita Casa Tartler.

Imobilul se afla si astazi pe strada Poarta Schei nr. 14 si apartine Bisericii Evanghelice.

Pana in urma cu cativa ani, aici a functionat o gradinita. Tepes a trecut de mai multe ori pentru a-si re vedea iubita, care-si petrecea cel mai mult timp tesand intr-o in capere de la parterul Casei Tartler.

Tepes ii comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din matasuri si dantele aduse din Venetia si Flandra. Cronica transilvana din secolul al XVIII-lea arata ca idila Printului Vlad,  guvernator militar, si Duce de Fagaras si Amlas, cu frumoasa Katharina a creat revolta in randurile pretendentilor la mana fetei, trei dintre ei provenind din familii instarite ale comunitatii sasesti.

La 2 aprilie 1459, suparat pe taxele mari impuse de sasii din Brasov si intrigile capilor cetatii, Vlad Tepes a distrus toate recoltele de grane din Tara Barsei. A poruncit sa fie prinsi sute de targoveti si negustori care veneau cu marfa in cetate, pe care i-a dus langa mahalaua orasului, in zona Bartolomeului de astazi si i-a tras in teapa. Dimineata, sangerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau trasi in teapa. Dupa moartea acestora, a poruncit jefuirea si incendierea Bisericii Bartolomeu, precum si arderea satului Codlea. In timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea ca nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au batut-o si au pus-o la Stalpul Infamiei. Pentru ca i-au taiat cozile, domnitorul a amenintat cã va da foc intregii cetati. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalti negustori sasi ce urmau sã fie ucisi.

Legenda spune cã Tepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cositele Katharinei, pe care apoi a pastrat-o pe o pernuta de catifea. Legenda spune ca, intr-o zi, a surprins-o pe sotia sa ca umbla in dulapul in care isi tinea, ca pe un obiect sacru, cosita. S-a suparat foc si a batut-o.

Vlad Tepes vroia sa o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu ii permiteau, desi avea mai multi copii cu amanta din Brasov. I-a scris, chiar, de doua ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerandu-i o scrisoare de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei.

In 1462, cetatea de la sud de Carpati, unde s-a refugiat Tepes, este asediata de turci. Boierii l-au tradat, trecand de partea fratelui sau, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Anastasia, sotia lui, pentru a scapa de temnita turceasca, s-a sinucis aruncandu-se dintr-un turn in raul ce inconjura cetatea.

Vlad a reusit sa scape asediului fortaretei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de cativa tarani din satul Arefu, a reusit sa ajunga in Transilvania, pentru a-i cere ajutorul lui Matei Corvin, fiul lui Ioan Corvin de Hunyadi, regele Ungariei. Pana la urma, desi a reusit sa scape de turci, a cazut victima unui complot la care au participat si sasii din Brasov. Complotistii au ticluit, in numele lui Vlad Tepes, doua scrisori cu peceti false care au fost chipurile interceptate la Bran de catre castelanii regali. Intr-una dintre ele, domnitorul „cerea iertare“ sultanului si-i promitea ca i-l va preda pe insusi „craiul Ungariei“. Crezand ca scrisoarea e adevarata, regele Matei Corvin l-a arestat si apoi l-a inchis in Fortareata Visegrad.

13 ani de prizonierat

Dupa primii patru ani de temnita, a avut voie sa se mute intr-o casa, iar in ultimii ani ai prizonieratului, este silit sa locuiasca la Buda, cu domiciliu fortat. La insistentele lui Stefan cel Mare, care-i era var primar, a fost eliberat, in 1476, dupa 13 ani. Este ajutat sa se reinscauneze ca domnitor al Valahiei, detronandu-l pe Laiota Basarab. Se pare ca motivul politic al eliberarii lui Vlad au fost presiunile turcesti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunare. Katharina a ramas alaturi de Vlad si pe timpul detentiei acestuia. Ramas vaduv, Vlad ar fi putut s-o ia de nevasta, dar, pentru a castiga bunavointa familiei regale, s-a casatorit cu o verisoara a regelui si a devenit catolic.

Repus pe tronul Valahiei, a mai domnit doar cateva luni. Boierii, care doreau o relatie buna cu Inalta Poarta, nu au fost de acord cu decizia lui Vlad de a nu mai plati tributul si au pus la cale asasinare lui.  In ianuarie 1477, in ciuda stradaniilor ostasilor moldoveni lasati sa-i asigure protectie, este strapuns cu sulita de un turc angajat ca sluga a sa, conform cronicilor vremii. Corpul sau a fost decapitat si capul trimis sultanului, care l-a asezat intr-o teapa, ca dovada a triumfului asupra lui Vlad Tepes.

Dupa moartea lui Tepes, Katharina, ajunsa la 39 de ani, s-a intors la manastirea unde copilarise.

Desi nu s-au casatorit niciodata, Vlad si Katharina au avut cinci copii:

Vladislav, Catherina, Christian, Hanna si Sigismund.

Tepes s-a ingrijit de toti urmasii sai, lasandu-le mostenire pamanturi si case.

Psihologii care au analizat faptele lui Tepes au ajuns la concluzia ca sangerosul voievod facuse o pasiune bolnava pentru Katharina. Dragostea pentru ea i-a strarnit crize foarte violente: lovea cu sabia lucrurile din jur sau se razbuna pe cei care erau prin preajma. Scenele de gelozie ale domnitorului au ingrozit cetatea Brasovului, intr-una dintre acestea fiind ranit un preot. Unii sunt de parere ca idila pe care domnitorul a avut-o in Brasov a dus, in final, la nasterea mitului vampirului insetat de sange. Faptele lui de cruzime au fost relatate – cu ilustratii pe masura – mai ales in cronicile sasesti redactate dupa 1462, la Sibiu si Brasov care l-au infatisat ca pe un personaj sanguinard si violent.

Vlad Tepes a fost casatorit de trei ori, cu o nobila din Transilvania, Cnaejna Bathory, cu nepoata reginei Poloniei, Anastasia Holszanska, si cu verisoara regelui Matei Corvin, Ilona Nelipic.

A avut cinci copii din casatoriile oficiale si mai multi copii nelegitimi.

Pana s-o cunoasca pe Katharina, Tepes a avut mai multe iubiri, printre care Ursulla (din Schassburg/ Sighisoara), Erika (din Bistrita) si Lize (din Hermannstad/Sibiu).

Aceste cuceriri ale domnitorului din sud au creat mari nemultumiri in breslelor sasesti, familiile tinerelor dorind sa le casatoreasca cu unul din comunitatea lor.

Tepes a avut grija sa le casatoreasca sau sa le logodeasca pe toate iubitele sale de pana la Katharina.

Pe aceasta insa nici nu concepea sa o imparta cu cineva.

Vlad Tepes a fost nepotul lui Mircea cel Batrin si fiul lui Vlad Dracul, de la care isi trage numele de Dracula, sau Draculea fiu al lui Dracul.

S-a nascut in 1431, in cetatea Sighisoarei.

A avut un frate mai mare – Mircea, si un frate mai mic – Radu cel Frumos

In 1443, Vlad, tatal lui Tepes, a fost investit de imparatul Sigismund cu Ordinul Dragonului, o organizatie inchinata luptei impotriva Imperiului Otoman. Acest ordin i-a conferit apoi supranumele de Dracul, tinind cont de faptul ca la multe popoare „dragonului“ i se mai spunea si „drac“.

Dracula poate fi considerat un diminutiv – „fiul Dragonului.

In 1447, Vlad Dracul si fratele sau Mircea au fost ucisi de boierii din Targoviste, care l-au pus pe tronul Valahiei pe Vladislav.

Tepes este supranumele dat mai tarziu de turci, dupa pedeapsa crancena pe care obisnuia sa o aplice dusmanilor sai, dar si tradatorilor si raufacatorilor: tragerea in teapa.

sursa:facebook.com/Vlad Tepes Draculea the Real face