Ruth Bourne, una dintre ultimele supraviețuitoare ale echipei britanice care a contribuit decisiv la spargerea codurilor secrete germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a stins din viață la Londra, la vârsta de 99 de ani. Deși rolul său a fost esențial pentru serviciile de informații ale Regatului Unit, munca ei a rămas timp de decenii învăluită în tăcere.
În anii de război, Ruth Bourne a fost operatoare a celebrei „Bombe Turing”, un calculator electromecanic masiv, conceput de matematicianul Alan Turing pentru descifrarea mesajelor codificate prin sistemul Enigma. Aceste operațiuni secrete au oferit Aliaților un avantaj strategic major, istoricii estimând că ele au scurtat conflictul cu doi până la patru ani și au salvat nenumărate vieți.
A murit Ruth Bourne, femeia din umbră care a ajutat la înfrângerea Germaniei naziste
Ca mulți alți specialiști de la Bletchley Park, Bourne a fost obligată să păstreze tăcerea absolută asupra activității sale. Abia în anii ’70, când documentele au început să fie declasificate, a putut vorbi public despre contribuția ei la efortul de război, un efort care fusese până atunci aproape complet necunoscut opiniei publice.
Recunoașterea oficială a venit târziu, dar a venit. În 2009, guvernul britanic i-a acordat insigna comemorativă „We also served”, dedicată civililor și militarilor implicați în misiuni secrete. Nouă ani mai târziu, Franța i-a conferit Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție militară a statului francez. În 2011, Ruth Bourne a avut ocazia să o întâlnească pe regina Elisabeta a II-a, cu prilejul inaugurării unui memorial dedicat spărgătorilor de coduri din timpul războiului.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/12/Ruth-Bourne-4.webp)
Născută la 23 mai 1926, în Salford, lângă Manchester, într-o familie evreiască, Ruth (născută Henry) a copilărit la Birmingham. La doar 18 ani, s-a înrolat voluntar în Marina Regală și a urmat pregătirea militară în Scoția. La începutul anului 1944 a fost repartizată la unitatea ultrasecretă care opera „Bomba Turing”, intrând astfel în nucleul uneia dintre cele mai importante operațiuni de informații ale secolului XX.
Munca ei a fost strâns legată de cea a lui Alan Turing, considerat unul dintre părinții informaticii moderne. Deși geniul său a fost decisiv pentru victoria Aliaților, Turing a fost persecutat în perioada postbelică din cauza orientării sale sexuale și a murit în 1954, în circumstanțe rămase controversate. Abia în 2009, autoritățile britanice și-au prezentat scuze oficiale pentru tratamentul la care acesta a fost supus.
Povestea echipei de la Bletchley Park, inclusiv rolul crucial al unor oameni precum Ruth Bourne, a fost adusă în atenția publicului larg prin filmele „Enigma” (2001) și „Jocul imitației” (2014). Odată cu dispariția ei, se închide un capitol al istoriei trăite de martori direcți, dar rămâne moștenirea unei generații care a schimbat cursul lumii din umbră.