Acești tineri plătesc ca să pară angajați! Fenomenul bizar care a luat amploare

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În timp ce economia chineză se confruntă cu probleme serioase și rata șomajului în rândul tinerilor a depășit pragul de 14%, în mai multe orașe din China a apărut un fenomen bizar: firme care primesc bani pentru a le oferi șomerilor iluzia că au un loc de muncă.

BBC scrie că aceste „companii de fațadă” le pun la dispoziție tinerilor birouri complet utilate, calculatoare, internet și chiar săli de ședință – totul pentru ca „angajații” să poată mima o zi obișnuită de lucru. Costul? Între 3,6 și 6 euro pe zi, în funcție de facilități, iar uneori în preț sunt incluse gustări, prânz sau băuturi.

Tinerii plătesc ca să pară angajați, doar pentru a salva aparențele

Un exemplu este Shui Zhou, un tânăr de 30 de ani din orașul Dongguan, care și-a pierdut afacerea cu produse alimentare. Acum plătește 3,60 euro pe zi pentru a lucra alături de alți cinci oameni aflați în aceeași situație.

„Sunt foarte fericit, pare că lucrăm împreună”, spune el.

Acest tip de afaceri nu este limitat la Dongguan. Ele se regăsesc și în orașe mari precum Shenzhen, Shanghai, Nanjing sau Wuhan. Pentru unii clienți, aceste birouri sunt locuri unde își caută un job real sau pun bazele unei viitoare afaceri. Pentru alții, sunt doar un decor necesar pentru a salva aparențele.

Un caz aparte este cel al absolvenților. În unele universități chineze, diploma nu este eliberată până când foștii studenți nu dovedesc că au lucrat cel puțin un an. Astfel, 40% dintre cei care închiriază birouri la firmele de tip „Prefă-te că lucrezi” sunt tineri care vin să facă poze, pentru a convinge instituțiile de învățământ că sunt angajați.

Muncă falsă, bani adevărați

Presiunea vine și din familie. Unii tineri recunosc că lucrează acolo doar pentru a scăpa de reproșurile părinților. În total, 60% dintre clienți sunt liber-profesioniști, iar majoritatea au între 25 și 30 de ani.

„Eu nu vând un simplu spațiu de lucru, ci demnitatea de a nu fi considerat inutil”, spune fondatorul unei astfel de companii din Shanghai. El recunoaște că nu știe dacă afacerea va fi profitabilă, dar o consideră „un experiment social care folosește minciuni ca să mențină respectul, dar ajută oamenii să descopere adevărul.”

Fenomenul ridică întrebări despre direcția în care se îndreaptă piața muncii din China și despre presiunile uriașe cu care se confruntă tinerii, prinși între așteptările societății și realitatea economică dură.