Admiterea la liceu din acest an pare, la prima vedere, mai ușoară, după ce rezultatele de la Evaluarea Națională 2025 au fost mai bune decât în anii trecuți. Însă, în spatele acestor note mari se ascund probleme majore de echitate și diferențe tot mai vizibile între elevi
Rezultatele obținute de elevii de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională 2025 au fost peste așteptări – medii mai mari, zeci de note de 10 și o aparentă reușită la nivel național. Cu toate acestea, în spatele statisticilor îmbucurătoare, se ascunde o realitate dură: subiectele mai ușoare au contribuit artificial la creșterea mediilor, fără a rezolva problemele fundamentale din educație. Din contră, se accentuează și mai mult discrepanțele dintre elevii din mediile urbane și cei din mediile rurale sau din școlile de cartier.
Admiterea la liceu scoate la iveală inegalitățile sistemului
Evaluarea Națională a devenit, în ultimii ani, un punct de referință pentru viitorul educațional al elevilor. În funcție de media obținută, un copil are sau nu șansa de a ajunge la un liceu de top. Însă, în timp ce liceele bune atrag elevi cu medii de peste 9,50, în unele unități liceale vor intra și elevi cu medii sub 5. Diferențele sunt izbitoare.
Un copil care învață într-o școală de cartier sau la sat are din ce în ce mai puține șanse să concureze cu un elev care provine dintr-un gimnaziu de elită. Acesta beneficiază de pregătire suplimentară, meditații și un mediu educațional favorabil. În schimb, un copil cu potențial, dar care are probleme acasă sau nu dispune de sprijin, este lăsat în urmă. Sistemul nu creează condiții egale, ci mai degrabă întărește inegalitățile existente.
Anul acesta, subiectele de la Evaluarea Națională au fost considerate mai accesibile decât în sesiunile anterioare. Acest lucru a dus la o creștere generală a mediilor, fapt ce poate părea pozitiv la o primă vedere. Totuși, această strategie nu este o soluție reală. Din contră, este unul dintre motivele pentru care Ministerul Educației ia în calcul o schimbare majoră a modului în care se desfășoară Evaluarea Națională. Există temeri că rezultatele mai bune pot crea o falsă impresie de progres. Această abordare riscă să afecteze admiterea la liceu, mai ales în cazul elevilor cu medii situate în zona de mijloc (între 7 și 8), care riscă să piardă locuri la licee bune în fața unor elevi care au beneficiat de un mediu educațional mult mai avantajos.
Subiecte mai ușoare, rezultate înșelătoare
Tot mai multe voci din sistem atrag atenția că adevărata performanță nu ar trebui să se bazeze doar pe rezultate, ci și pe condițiile în care acestea au fost obținute. În timp ce unii elevi reușesc pentru că sunt susținuți, alții depun eforturi uriașe pentru a obține o notă bună. Însă acest efort nu este recunoscut oficial.
În acest context, admiterea la liceu nu mai este doar o etapă firească în parcursul educațional, ci devine un test al statutului social, al resurselor și al rezistenței psihice. Părinții investesc timp, bani și energie pentru a asigura copilului un loc într-un liceu „bun”, în timp ce elevii ajung să fie împovărați de așteptări uriașe încă de la 13-14 ani. Meditațiile încep din clasa a VI-a, testele grilă devin rutină, iar timpul liber este sacrificat în numele performanței. În același timp, sistemul ignoră complet nevoile reale ale copiilor și pune accent exclusiv pe rezultate, nu pe formarea lor ca indivizi echilibrați. Astfel, admiterea la liceu devine o sursă de stres, nu o oportunitate reală de dezvoltare.
Deși rezultatele de anul acesta pot părea îmbucurătoare, admiterea la liceu 2025 scoate din nou la suprafață marile probleme ale sistemului educațional românesc: lipsa echității, diferențele de pregătire și accesul inegal la resurse. Dacă nu vor fi adoptate măsuri care să niveleze aceste diferențe, elevii nu vor concura niciodată, cu adevărat, de pe poziții egale.