Adrian Streinu-Cercel anunță cum putem scăpa de pandemie: „În două săptămâni de zile nu am mai vorbi de incindența SARS-CoV 2 în circulație în România”

Marți seară, 24 noiembrie, la Antena 3, Adrian Streinu-Cercel, directorul institutului „Matei Balş” din Capitală, a vorbit despre ce se poate face, pentru ca pandemia să ia sfârșit. El a discutat despre importanța anticorpilor monoclonali, subliniind că dacă aceștia s-ar distribui către 70% din populație, în două săptămâni nu s-ar mai vorbi de incidența noului coronavirus în România. Mai mult, acesta a precizat că discuțiile despre vaccin fac mai mult rău, decât bine.

Astfel, cei mai importanți pași către revenirea vieții la normal, conform medicului Adrian Streinu-Cercel, sunt testarea, anticorpii monoclonali și vaccinul.

„Este o greșeală enormă ca în contextul în care toată lumea se chinuie să găsească un vaccin să vii și să ridici probleme și dubii cu privire la acesta. Trebuie să citești cam cum sunt făcute aceste vaccinuri pentru că tehnologia pe care o utilizăm este absolut revoluționară. (…)

Dacă noi nu înțelegem că suntem în pandemie, dacă nu înțelegem că pe teritoriul României este o epidemie, dacă nu înțelegem că pe teritoriul României se moare din cauza acestui virus, înseamnă că avem o problemă conceptuală majoră. (…) Prima intervenție în epidemie este să testăm. Nu facem acest lucru. Nu înțeleg de ce nu facem acest lucru, de ce nu testăm în stradă. Alții au făcut-o! Și cu rezultate minunate.

A doua intervenție este folosirea anticorpilor monoclonali, care să oprească pandemia. Noi dacă am împrăștia acești anticorpi monoclonali în 70% din populație în două săptămâni de zile nu am mai vorbi de incindența SARS-CoV 2 în circulație în România. Și a treia intervenție este vaccinarea„, a spus Adrian Streinu Cercel.

Ce sunt anticorpii monoclonali

Având o astfel de denumire, multă lume se gândește că ar fi ceva extrem de complicat, însă nu este așa. Prin anticorpi monoclonali înțelegem un tip de tratament, în care cei mai puternici și eficienți anticorpi – proteine produse de sistemul imunitar care se atașează microorganismelor sau substanțelor ce atacă corpul uman și încearcă să oprească răspândirea acestora – sunt clonați și prelucrați în doze injectabile sau pentru perfuzii. Acești anticorpi oferă speranța că astfel s-ar maximiza potențialul organismului de a anihila un antigen vizat, în acest caz SARS-CoV-2.

Cum pot fi folosiți anticorpii monoclonali pentru tratarea sau prevenirea bolii COVID-19?

Pentru că funcționează la fel ca anticorpii naturali, cei care neutralizează SARS-CoV-2 se atașează mecanismului principal de infecție al virusului, proteina S (Spike), fapt ce duce la împiedicarea pătrunderii și răspândirii acestuia în celulele umane. Însă, în locul „loteriei” anticorpilor naturali, pacientul ar avea la dispoziție unii despre care se știe cu siguranță că neutralizează virusul.

Astfel, spre deosebire de vaccin, anticorpii monoclonali au o acțiune mult mai rapidă, ce ar putea fi folosită ca măsură de prevenție, pentru persoanele care se află în categoria de risc. Tratamentul ar putea induce și o perioadă de imunitate, însă mai scurtă decât cea a unui vaccin – la nivelul câtorva săptămâni.

Pentru a preveni situațiile în care virusul dezvoltă mutații care îl fac imun la un anumit tip de anticorpi, pot fi făcute „cocktailuri” de doi sau mai mulți astfel de anticorpi, care interacționează în moduri diferite cu proteina virală.

De asemenea, o altă strategie ar putea consta în dezvoltarea unor tratamente care să utilizeze anticorpi cu proprietăți imunosupresive, pentru a combate furtuna de citokine – un răspuns mult prea agresiv al sistemului imunitar, cu consecințe potențial letale. Astfel, sunt cercetate anumite tratamente, care vizează receptorul IL-6R (interleukina 6), una din principalele citokine care provoacă un răspuns imunitar exacerbat.