Aeroportul Iași, o investiție lăsată să plutească în derivă? Majoritatea indicatorilor de performanță sunt în scădere

Aeroportul Iași, mult lăudata investiție folosită strategic în scop electoral, pare să plutească în derivă la o analiză mai atentă. Finalizarea terminalului T4, inaugurat la începutul lui 2024, a strălucit prea puțin pentru a reuși să distragă atenția de la „performanțele financiare”. Mai mult, deși traficul de pasageri s-a situat pe a treia poziție la nivel național în 2024, el indică o scădere față de anul precedent.

Primul trimestru al anului 2024 a avut o bornă importantă pentru mediul economic și administrativ al Iașului. Atunci, în primăvară, era inaugurat, cu surle și trâmbițe, cel mai mare teminal aeroportuar din țară după cel de la Otopeni. De fapt, terminalul era dat în folosință pentru pasageri, deoarece o inaugurare politică avusese loc în luna ianuarie. Cu toate acestea, dincolo de festivismul și heirupismul tăierilor de panglică rămâne în urmă realitatea dură a performanțelor financiare.

Aeroportul Iași, o investiție care pare să plutească în derivă

Modernizarea Aeroportului Iași, folosită ca o reușită majoră a administrației locale înaintea alegerilor din vara anului 2024, a implicat o investiție de peste 65 de milioane de euro doar pentru noul terminal, care deservește zvorurile din spațiul Schengen. Și totuși, proiectele de dezvoltare de la aeroportul ieșean depășesc 130 de milioane de euro, fiind vorba și alte proiecte de infrastructură.

Aleșii locali se laudă la tot pasul cu modernizarea aerogării ieșene, noul terminal fiind al doilea din țară, cu o suprafață de 32.000 de metri pătrați. Doar T4 este proiectat să proceseze aproximativ 3,5 milioane de pasageri anual. Cu toate acestea, Aeroportul Iași a avut, pe parcursul lui 2024, aproape 2,2 milioane de pasageri. Și dacă aceasta este o cifră care pare îmbucurătoare, realitatea este că traficul de pasageri din Iași a scăzut cu 6 procente față de anul precedent. Evident, nu e nevoie să reamintim că în 2023 încă nu era operațional terminalul T4.

O analiză a indicatorilor de performanță publicați pentru exercițiul financiar din 2024 la Aeroportul Iași ridică mari semne de întrebare cu privire la direcția strategică și eficiența operațională. Cifrele sugerează o tendință îngrijorătoare de scădere în mai multe domenii cheie, iar acest lucru ar putea avea implicații majore pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii aeroportuare din Moldova.

Semnale de alarmă la Aeroportul Iași

Un prim semnal de ineficiență managerială și administrativă este reprezentat de rata de rotație a activelor (0,1) și rentabilitatea activelor (1,31%). Ambele fiind în scădere, sunt cele mai clare semne de ineficiență operațională. În traducere liberă, compania din subordinea Consiliului Județean Iași nu reușește să genereze suficient venit din activele deținute. Așadar, avem de-a face cu utilizarea ineficientă a infrastructurii aeroportuare, active vechi ce necesită modernizare, dar și unele procese interne ineficiente.

Totodată, lichiditatea excesivă sugerează că există capital neutilizat eficient, care ar putea fi investit pentru a îmbunătăți performanța. Iar lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare este un indicator clar al lipsei de viziune pe termen lung și o ineficiență în adaptarea la schimbările din industrie. Mai mult, revenind la rentabilitatea activelor, care este un indicator cheie în companiile administrate de stat, aici deciziile sunt influențate de presiuni politice care de cele mai multe ori sunt în detrimentul dezvoltării pe termen lung a societății aeroportuare.

Management operațional slab

Compania aeroportuară ieșeană este condusă de Romeo Vatră, director general, iar consiliu de administrație numără șapte membri. Deși nu și-a publicat declarația de avere și interese, estimările realiste ar fi că directorul Romeo Vatră are un venit lunar de cel puțin 20.000 lei. În ceea ce-i privește pe membrii consiliului de administrație, aceștia sunt remunerați, după buget, cu câte 7500 lei în fiecare lună.

În pofida stimulentelor financiare consistente primite de membrii board-ului administrativ, compania are o eficiență foarte scăzută în utilizarea activelor, datorită gestionării slabe a investițiilor. Iar cifra de afaceri netă înregistrează o creștere nesemnificativă, de doar 1,72%. Nu în ultimul rând, deși marja netă a profitului este pozitivă, acesta s-a înjumătățit față de anul 2023.

Aeroportul Iași, depășit net de cel din Cluj

Deși dispune de un singur terminal atât pentru plecări cât și pentru sosiri, Aeroportul din Cluj a avut în 2024 peste 3,2 milioane de pasageri, cu un milion mai mulți decât Iașul. În plus, cifrele pentru prima jumătate a lui 2025 indică peste 1,6 milioane de pasageri, în creștere cu 11 procente față de perioada similară a anului trecut. Și la capitoul indicatori de performanță operaționali, Clujul stă mult mai bine decât Iașul, iar profitul net pe 2024 consemnează o crește de peste 35 de procente față de anul precedent.

În lumina indicatorilor financiari analizați, conducerea Aeroportului Iași pare să nu se preocupe de folosirea activelor, de eficiență reală sau de sustenabilitate financiară. Avem o infrastructură construită, în care s-au investit foarte mulți bani, dar aceasta este lăsată să zacă. Mai mult, trafic mare de pasageri pare să fie generat de conjunctura geopolitică (războiul din Ucraina). Oportun ar fi ca managementul companiei să mse întrebe ce e de făcut, deoarece o investiție atât de mare este lăsate în voia soții, multe resurse fiind nevalorificate. Oricum, soluția la Aeroportul Iași nu este o nouă cosmetizare pentru o investiție lăsată să plutească în derivă.