Alarmă economică: petrolul se scumpește dramatic, iar războiul riscă să declanșeze o criză mondială

Creșterea accelerată a prețului petrolului pe piețele internaționale stârnește temeri tot mai mari privind apariția unui nou șoc energetic global, comparabil cu criza petrolului din anii ’70. Avertismentul vine din partea analistului Wayne Cole, într-un material publicat de Reuters înainte de deschiderea burselor europene, în care acesta transmite un mesaj direct consumatorilor: „Faceți plinul la mașină, acum”.

Prețul petrolului de referință Brent a depășit pragul psihologic de 100 de dolari pe baril luni dimineață, 9 martie, după care a continuat să urce rapid, atingând un vârf de aproape 119,50 dolari. Chiar dacă ulterior cotația s-a mai temperat, situându-se în jurul valorii de 109 dolari pe baril, creșterea rămâne una spectaculoasă, aproximativ 17,5% într-un interval foarte scurt.

La un moment dat, petrolul a înregistrat un salt de până la 25% într-o singură zi. Dacă această creștere s-ar fi menținut până la închiderea sesiunii de tranzacționare, ar fi reprezentat cea mai mare scumpire zilnică din istorie. În același timp, comparativ cu momentul în care fostul președinte american Donald Trump a ordonat atacul asupra Iranului, prețul petrolului ar fi ajuns să fie cu aproximativ 60% mai mare.

Semnale care prevestesc o recesiune globală

Potrivit analistului Reuters, asemenea creșteri bruște ale prețului petrolului au fost asociate, în trecut, cu perioade de recesiune economică la nivel mondial. Deși în prezent consumul global de petrol este mai redus decât în trecut, iar piața dispune de câteva surse alternative de aprovizionare, specialiștii avertizează că aceste rezerve nu ar putea compensa efectele unui conflict militar prelungit în regiunea Golfului.

Iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Retorica dură lansată de Donald Trump, care a cerut Iranului „capitulare necondiționată”, dar și alegerea unui lider suprem radical la Teheran (fiul fostului conducător religios al țării) sugerează că niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi.

Tensiunile militare au început deja să afecteze transporturile maritime din zonă. Datele de pe platforma de monitorizare a traficului naval Marine Traffic arată că numeroase petroliere evită să traverseze Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Motivul este simplu: riscul ridicat generat de atacurile cu rachete lansate în regiune. Chiar dacă ar exista polițe de asigurare pentru situații de război, armatorii sunt reticenți să trimită navele în zonă.

Blocajul transporturilor produce deja efecte în lanț. În lipsa exporturilor de țiței, unele state din Golf se confruntă cu lipsa spațiilor de depozitare și sunt nevoite să reducă producția. Reluarea acesteia nu este însă un proces rapid și ar putea dura o perioadă semnificativă.

Companiile aeriene, printre cele mai afectate

Una dintre industriile lovite cel mai rapid de creșterea prețurilor la energie este cea a transportului aerian. Aproximativ jumătate din combustibilul pentru avioane consumat în Europa provine din petrol care tranzitează Strâmtoarea Hormuz.

Din acest motiv, prețurile kerosenului au atins niveluri record, echivalente cu aproximativ 190 de dolari pe baril. Costurile uriașe au afectat imediat acțiunile companiilor aeriene, în special în Asia.

Piețele financiare din regiune au reacționat violent. Indicele bursier Nikkei din Japonia a scăzut cu aproximativ 7%, bursa din Coreea de Sud a pierdut aproape 8%, iar piața din Taiwan a înregistrat un recul de circa 5%. De asemenea, contractele futures pentru bursele europene au coborât între 1% și 3%, iar cele de pe Wall Street au scăzut cu aproximativ 2%.

Facturi mai mari pentru energie, vacanțe și alimente

Creșterea bruscă a prețurilor la energie nu se va limita doar la petrol. Specialiștii avertizează că scumpirile se vor propaga rapid și către alte produse esențiale, precum gazul natural lichefiat, combustibilul pentru avioane sau îngrășămintele.

Consecințele pentru consumatori ar putea fi resimțite rapid: facturi mai mari la încălzire, vacanțe mai scumpe și prețuri mai ridicate la alimente.

În Statele Unite, însă, indicatorul care provoacă cele mai mari reacții publice rămâne prețul benzinei. Analistul Wayne Cole avertizează că, dacă tarifele la pompă vor crește cu 10%, 20% sau chiar mai mult, presiunea politică generată de nemulțumirea populației ar putea deveni atât de mare încât să influențeze chiar și deciziile legate de continuarea războiului.