Românii au început să simtă tot mai des mișcări ale pământului în zone considerate până acum liniștite. După cutremurul produs miercuri dimineață, 15 octombrie, în apropiere de Satu Mare, un alt seism a avut loc săptămâna trecută lângă Brașov, două regiuni unde astfel de fenomene sunt rare. Mulți s-au întrebat dacă există o legătură între cele două evenimente tectonice.
Pentru a lămuri situația, Mircea Radulian, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a explicat pentru HotNews că nu este vorba despre o situație alarmantă, ci despre un fenomen normal de descărcare a tensiunilor din scoarța terestră.
Cutremurul din Satu Mare, mic, dar resimțit
Seismul care a avut loc lângă Satu Mare a avut o magnitudine de 4 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de doar 4,1 kilometri, ceea ce explică faptul că a fost simțit destul de clar de locuitori.
„Ca specialist, nu mi se pare un fenomen neobișnuit. În acea zonă, cutremurele sunt rare, dar cunoscute. Se produc aproape întotdeauna la adâncimi mici”, a precizat profesorul Mircea Radulian.
Cercetătorul a amintit că în 1979 s-a produs în zonă un cutremur de 4,5 grade, iar în 1978, unul de 4 grade, valori similare celui de acum. În istorie, însă, s-au înregistrat și două cutremure puternice, de peste 6 grade, în regiunea Oradea-Carei, însă acestea datează din perioade îndepărtate, cunoscute doar din cronici istorice.
„Toate aceste cutremure de 4 sau chiar 5 grade reprezintă un proces firesc de eliberare a tensiunilor din scoarță. Crusta este mereu încordată, iar în anumite zone sensibile se produc descărcări locale. Nu vorbim despre un fenomen de amploare, ci despre o activitate tectonică obișnuită, de mică intensitate”, a explicat Mircea Radulian.
El a adăugat că zona Maramureș–Satu Mare este considerată activă seismic, deși evenimentele sunt rare și de intensitate redusă. În ultimul an, acolo s-au înregistrat mai multe seisme slabe, la adâncimi între 3 și 7 kilometri.
Cutremurul din Brașov, fără legătură cu cel din nord
În ceea ce privește cutremurul produs lângă Brașov, Mircea Radulian a exclus orice conexiune între cele două fenomene.
„Nu există nicio legătură între cutremurul din Satu Mare și cel din Brașov. Sunt regiuni aflate la distanță mare și aparțin unor sisteme tectonice diferite. Pentru cutremure de magnitudini mici, influența între zone este practic inexistentă”, a declarat seismologul.
El a precizat că în zona Făgăraș-Câmpulung, acolo unde s-a produs seismul de lângă Brașov, s-au înregistrat cinci cutremure între 9 și 12 octombrie, ceea ce formează o „secvență seismică”, un lanț de evenimente care apar într-un interval scurt de timp, de obicei după un cutremur principal.
Harta reală a cutremurelor din România
România are mai multe zone seismice active, nu doar celebra Vrancea, care rămâne cea mai periculoasă din cauza cutremurelor de adâncime. Potrivit profesorului Radulian, printre cele mai importante regiuni cu activitate seismică se numără:
- Făgăraș–Câmpulung, unde s-au produs cutremure de până la 6,5 grade (ultimul în 1916);
- Banatul, o zonă cu numeroase seisme de mică intensitate;
- Maramureș–Satu Mare, unde au loc cutremure de suprafață, rare, dar vizibile;
- Dobrogea de Sud, afectată uneori de activitatea seismică din zona Shabla (Bulgaria), unde s-au produs cutremure de până la 7 grade, resimțite și la Mangalia sau Eforie.
Specialistul INFP explică faptul că, deși în România se înregistrează multe cutremure mici anual, acestea sunt de obicei slabe și localizate, fără riscuri majore.
„Sistemele tectonice sunt complexe și greu de prevăzut. Știm unde pot apărea cutremure, dar nu putem spune când sau cât de puternice vor fi. În România, mișcările tectonice sunt moderate, incomparabile cu cele din zone precum Kamceatka sau Japonia, unde seismele de peste 5 grade sunt zilnice”, a concluzionat Radulian.
În primele două săptămâni din octombrie, INFP a înregistrat peste 10 cutremure cu magnitudini de peste 2 grade, o activitate seismică normală pentru această perioadă.